Messi a făcut victime în derbiul catalan contra lui Espanyol, Ronaldo și-a desăvârşit „anul perfect“ în Japonia. Cine spunea că rivalitatea asta e consumată?

Şi când sunt la mii de kilometri depărtare şi joacă în două competiţii diferite, Messi şi Cristiano Ronaldo fac ce fac şi tot ajung să se întreacă în grozăvii. În aceeaşi zi, dar la continente distanţă unul de celălalt, rivalitatea indirectă dintre cei doi pare de-a dreptul simbiotică. Pur şi simplu, de fiecare dată când unul reuşeşte ceva excepţional, celălalt răspunde cu necesitatea principiului acţiunii şi reacţiunii.

Ronaldo hat-trick makes Real Madrid world champions.

More videos: https://t.co/Q9J2MDcf4t #HalaMadrid #CR7 pic.twitter.com/u8mC67b0GS

— Sportdec (@SportdecApp) December 18, 2016

Totul a început pe la ora prânzului, când Ronaldo şi Real Madrid se pregăteau pentru finala Cupei Mondiale a Cluburilor la Yokohama. De vreme ce adversarul s-a numit Kashima Antlers, mai toată lumea a privit evenimentul ca pe un amical de lux pentru campioana Europei, un meci mult prea dezechilibrat pentru a inspira entuziasm – o atitudine care poate s-a strecurat puţin şi în minţile jucătorilor lui Zidane.

Cu atât mai mult cu cât scorul era 1-0 încă din minutul 9. Fără să transpire prea mult, Realul a marcat prin Karim Benzema, după ce japonezii abia dacă atinseseră mingea, iar comentatorul de pe BBC se plângea deja de atmosfera de vacanţă care plutea pe teren. Cam aşa a rămas timp de 44 de minute, o repriză întreagă în care mingea s-a plimbat pe la mijlocul terenului, fugărită fără mult succes de Kashima Antlers.

Şi apoi au început boacănele din apărarea madrilenilor. Rafael Varane şi Sergio Ramos s-au relaxat atât de mult încât au uitat cum să joace fotbal, pentru că de ambele părţi a pauzei, fundaşii i-au făcut cadou o dublă lui Gaku Shibasaki. Întâi, Varane a trecut pe lângă minge inexplicabil şi i-a lăsat calea liberă atacantului japonez pentru o egalare venită de nicăieri. Dacă Zidane şi-a petrecut timpul de la vestiar pentru a-i trezi din reverie pe ai săi, atunci a fost nevoie de doar şapte minute din repriza secundă pentru ca Ramos şi colegii din defensivă să adoarmă la loc. Acelaşi Shibasaki i-a ameţit pe toţi, de parcă el ar fi fost Ronaldo, şi a marcat cu un şut fantastic din afara careului.

Între timp, proaspăt câştigătorul încă unui Balon de Aur nu făcuse mare lucru în afară de a plezni câteva lovituri libere direct în zid. Nu-i nimic, pentru că acţiunea lui Lucas Vasquez din minutul 60 s-a terminat într-un penalti pentru Real Madrid. Aşa şi-a început Ronaldo recitalul, cu o transformare sigură care a cam fost singurul lucru care i-a ieşit în primele 90 de minute.

Că s-a ajuns la prelungiri a fost atât datorită ratărilor portughezului, lansat de mai multe ori pe contră într-un joc din ce în ce mai riscant din partea ambelor echipe, cât şi a impreciziei japonezilor, care puteau câştiga tocmai la ultima fază din timpul regulamentar.

Jumătatea de oră care a urmat i-a aparţinut însă lui Ronaldo. Profitând de oboseala evidentă a celor de la Kashima Antlers, atacantul a fost servit întâi de Benzema, apoi de Kroos şi a făcut hat-trick-ul. Aşa a reuşit Real Madrid să termine anul cu serie de 37 de meciuri fără înfrângere. Un an pe care Ronaldo îl numeşte „perfect“, după ce a adăugat a treia Cupă Mondială a Cluburilor la o colecţie 2016 care include Champions League, Supercupa Europei, Europeanul din Franţa şi, bineînţeles, al patrulea Balon de Aur.

Cristiano Ronaldo won't forget this year in a hurry ? pic.twitter.com/m0XUPAhytm

— Eurosport UK (@Eurosport_UK) December 18, 2016

Câteva ore mai târziu, Barcelona şi Messi se pregăteau să mai reducă din diferenţa de puncte faţă de Real, în derbiul local cu Espanyol. Faptul că, până la meciul ăsta, Barça câştigase mai puţin de jumătate din meciurile de campionat jucate pe Camp Nou sezonul ăsta explică de ce astfel de jocuri au devenit vitale pentru echipa lui Luis Enrique.

După mai mult de o oră de joc, se putea vedea şi de ce au pierdut catalanii atâtea puncte pe teren propriu. Deşi Suarez deschisese scorul în minutul 18, jocul Barçei a fost anost şi nu puteai scăpa de senzaţia că Espanyol poate lovi oricând. Asta până când Felipe Caicedo l-a faultat destul de cinic pe Messi şi ceva s-a trezit parcă în argentinian.

Zece minute mai târziu, Messi driblase cam jumătate din întreaga echipă a lui Espanyol şi le pusese pe tavă câte un gol lui Suarez şi lui Jordi Alba. Ca şi cum cineva ar fi introdus un „cheat code“ într-un joc pe calculator, jucătorii lui Quique Sanchez-Florez nu mai puteau nici să-l atingă, darămite să-i ia mingea. Televiziunea spaniolă a folosit fiecare întrerupere a jocului pentru a reda la nesfârşit, din fiecare unghi, vrăjitoriile căpitanului Argentinei.

Unreal. ? #Messi pic.twitter.com/mjO2RvxGk5

— Luc (@DailyRender) December 18, 2016

Tot ce lipsea era un gol care să pună cireaşa pe tort. A venit, bineînţeles, în ultimele minute, după ce Espanyol marcase şi ea. O pasă perfectă a lui Sergi Roberto, o combinaţie elegantă cu Suarez şi o atingere obraznică care i-a trecut mingea printre picioare portarului Roberto. Desăvârşirea unei prestaţii la fel de bune ca anul lui Ronaldo.

Aşa se încheie 2016 pentru echipele din Spania, cu două meciuri care ne aduc aminte că, deşi Messi şi Ronaldo se apropie de vârsta a treia în termeni fotbalistici, rivalitatea dintre cei doi şi momentele pe care le produce continuă să fie un cadou nepreţuit pentru toţi cei care iubim fotbalul.

El Barcelona se coloca a tres puntos del Real Madrid a falta de la disputa del #ValenciaRealMadrid aplazado.

? #LaLigaSantander ? pic.twitter.com/GgeuZItBtT

— LaLiga (@LaLiga) December 18, 2016