Olanda – Norvegia, în finala Campionatului European de Handbal. Toți așteptam aici Norvegia, dar cum explicăm succesul Olandei?

Andreea Giuclea 18 decembrie 2016

Olanda, o echipă care anul trecut a surprins pe toată lumea obținând argintul mondial și luptând pentru bronz la Olimpiadă, joacă azi (ora 19:oo) pentru aurul european și demonstrează astfel că ascensiunea echipei nu a fost o surpriză de moment, ci o consecință firească a muncii din ultimii ani.

Am discutat despre sistemul olandez cu Harria Wűerman, antrenorul naționalei B a Olandei, la Cluj, în cadrul unei conferințe de marketing sportiv organizată de FRH. Olanda confirmase prezența la Trofeul Carpați cu prima echipă, dar noua antrenoare, Helle Thomsen, a ales să rămână în cantonament să pregătească turneul european din Suedia și a trimis la Cluj naționala B. Cele 15 jucătoare tinere ale Olandei s-au clasat pe locul trei, învingând naționala B a României în finala mică, la lovituri de departajare.

Cum explică Wűerman succesul olandez

Acum 10 ani, Federația Olandeză a înființat o academie de handbal. A selectat, din toată țara, 25 de jucătoare de 16-17 ani pe care le-a strâns în cantonament la Centrul Olimpic Sportiv din Papendal. În weekend mergeau să joace la echipele de club, iar în restul săptămânii învățau și se antrenau acolo, câte două ore de pregătire fizică și două ore de antrenament în sală în fiecare zi. Lotul a fost perfect organizat acolo, cu tot ce trebuie: echipă medicală, preparator fizic, mental trainer, o echipă de profesioniști ai centrului olimpic care lucrează și cu alți sportivi.

13 dintre fetele care joacă acum în națională au făcut parte din acel program, care în fiecare an pornește cu o nouă generație. Jucătoarele pot sta câte patru-cinci acolo, iar părinții plătesc 350 euro pe lună pentru cazarea și pregătirea lor. Au fost și cazuri de jucătoare talentate care nu-și permiteau taxa, iar Federația a căutat soluții să le ajute. Înainte de a le selecta la academie, le monitorizează timp de doi-trei ani.

„Rezultatul de la Campionatul Mondial nu a surprins pe nimeni, iar la Olimpiadă speram la argint. Locul patru a fost o dezamăgire.”

O națională puternică, un campionat slab

Și în Olanda, ca peste tot în lume, fotbalul e numărul unu. E greu să atragi sponsori în handbal, abia de doi ani au început să susțină echipa națională. Nici Federația nu e încă suficient de bine organizată, și abia acum un an au angajat pe cineva pentru activitățile de marketing.

Nu avem un campionat intern puternic, ci cluburi semiprofesioniste care se antrenează doar de două-trei ori pe săptămână. Or, ai nevoie de 30 de ore pe săptămână ca să obții performanță. De asta, toate jucătoarele din națională joacă în campionate din străinătate, ca Ungaria, Danemarca, Franța, Germania.

Nici campionatul masculin nu e mai puternic, sunt foarte puțini handbaliști din națională care joacă în țară, restul sunt în Germania sau Franța. Băieții nu au avut încă succes (s-au calificat la un singur campionat mondial, în 1961, n.red.), pentru că în handbalul feminin e un pic mai ușor să ajungi în vârf. Dar încep să apară rezultate și la băieți, la nivel de juniori.

Ce e specific handbalului olandez

Fetele vin la handbal pentru că le place. Încep cu mininhandbalul de la patru-cinci ani. Calitatea vieții e ridicată, așa că fac sport din plăcere, și mentalitatea e foarte importantă. Sunt handbaliste care nu sunt extrem de talentate, dar muncesc mult. Dintr-o jucătoare slabă poți face o jucătoare foarte bună, prin muncă și mentalitate corectă.

Pentru selecțiile și rezultatele de la echipa națională, jucătoarele nu primesc nimic, vin pentru că își doresc să fie aici. Dar asta înseamnă că își câștigă existența din altă parte și trebuie să joace la echipe de club puternice. Dacă nu primești banii de la club, cum știm că a pățit Lois Abbingh anul trecut, la Baia Mare, nu ai din ce să trăiești.

Finala Olanda-Norvegia

Rămâne de văzut dacă Olanda va găsi de data asta un răspuns la jocul de atac al Norvegiei. În ultimele două meciuri directe, olandezele au pierdut totul încă de la pauză. Mai întâi în finala Campionatului Mondial din 2015, 31-23 (20-9) pentru Norvegia, mai apoi în finala pentru bronz de la Rio, 36-26 (19-13) pentru aceleași nordice, mari favorite și azi.

Inclusiv Wűerman, care a anticipat finala Campionatului European, vede Norvegia ca cea mai bună echipă din lume. „Sunt șapte-opt țări de nivel aproximativ egal, printre care și România, Suedia, Spania. Dar Norvegia are 10% în plus. Au și susținere, un buget de 8 milioane euro pe an pentru echipa națională.”

În Suedia, am vorbit și cu antrenorul Norvegiei Thorir Hergeirsson, despre succesul echipei sale:

„Sunt mai mulți factori care contribuie la succesul norvegian. Continuitatea, atât a antrenorilor, cât și a jucătoarelor din națională, e unul dintre ei. Sunt doar al treilea antrenor în 33 de ani. La fel și jucătoarele – și ele stau pentru mult timp la națională. Încercăm să schimbăm puțin câte puțin generațiile, nu toată echipa dintr-o dată. Avem o cultură puternică a handbalului feminin în Norvegia.”

 

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.