Ambros Martin, înaintea Campionatului Mondial: „Știm că putem învinge pe oricine, dar cred că și oricine ne poate învinge pe noi”

La o zi distanță de frumoasa victorie cu Brazilia, în ultimul meci al Trofeului Carpați, l-am invitat pe selecționerul Ambros Martin la o introducere în atmosfera unui Campionat Mondial de care ne mai despart doar câteva zile. Ce-i de reținut după turneul amical de la Craiova, care-i atmosfera la echipa, care sunt așteptările lui și cum arată grupa și șansele României?

Uite câteva răspunsuri:

Concluzii după Trofeul Carpați

De la primul la ultimul meci am văzut îmbunătățiri, nu vorbesc de rezultate, că am câștigat sau am pierdut. Dar în primul meci, cu Polonia, am fost destul de deconectate de la competiție, așteptând ca publicul să ne ajute să ne conectăm la miză. Și când am reușit, în reprriza a doua, a fost târziu, și nu am avut forța și resursele necesare să câștigăm. Dar s-a văzut o schimbare importantă în atitudinea echipei. În meciul doi, cred că atitudinea a fost bună și asta ne-a ajutat să câștigăm. Și cu Brazilia cred că a fost un test foarte bun, două echipe care în ultimii ani au obținut medalii la campionatele mondiale, și care trec printr-un moment de schimbare, dar au încă jucătoare bune.

Nu cred că victoria cu Brazilia a fost importantă pentru încredere, ci să vedem că am luptat în fiecare moment al meciului, pentru fiecare minge, construind fundația în echipă, prin apărare. Cred că asta ne-am propus, obiectivul principal pe care l-am avut în meciul ăla a fost să facem un efort mare în apărare, să comunicăm mult. Și cred că asta ne poate ajuta, poate să ne dea încredere pentru Mondial, nu neapărat rezultatul. Pentru că apărarea va fi foarte importantă la un astfel de turneu.

Așteptările 

Am propriile mele așteptări. E prima oară când particip la un campionat mondial. Sunt entuziasmat, îmi place să mă simt așa. Dar în privința echipei, o să ne concentrăm așteptările doar asupra primului meci, cu Paraguay. Primul meci, apoi al doilea. Asta va fi abordarea colectivă, nu voi impune niciun alt obiectiv, nicio altă așteptare dincolo de primul meci.

Grupa României

Știm că putem învinge pe oricine, dar cred că și oricine ne poate învinge pe noi. Depinde de moment. Poate că Paraguay e o necunoscută. Cred că cu Angola toată echipa simte că vrea să-și ia revanșa pentru ce s-a întâmplat la Olimpiadă, dar eu cred că trebuie să avem grijă și la asta. Trebuie să tratăm toți adversarii cu aceeași seriozitate, să uităm ce s-a întâmplat în trecut. Să respectăm și Angola, și Paraguay, chiar dacă nu sunt foarte cunoscute. Dar trebuie să ne concentrăm asupra noastră. Dacă noi muncim bine în echipă, la final e mai bine decât să te concentrezi asupra celorlalți.

Așa că nu mă gândesc la stilul altor echipe, ne concentrăm pe stilul nostru și cum putem să-l facem mai bun de fiecare dată. Cred că puținele antrenamente pe care le-am avut și pe care o să le mai avem sunt foarte importante pentru a reuși asta. Normal că vorbim și de adversare, dar fundamental, ne concentrăm asupra noastră.

Stilul de joc al României

Cred că avem resurse pentru a face un joc bun în apărare, care poate să le ajute pe tinerele portărițe. Și pornind de aici, putem obține contratacuri bune. Dacă ne apărăm bine, avem potențial să facem asta. Nu neapărat contratacuri directe, dar pe faza a doua. Cred că în (jocul) pozițional avem iar jucătoare importante, care la cluburile lor își asumă multă responsabilitate, și care pot s-o ajute pe Cristina Neagu, să-i mai ia de pe umeri din această responsabilitate. Ea se poate simți mai liniștită și poate să vadă mai clar când trebuie să acționeze. Dar și restul pot să contribuie, să-și asume responsabilitatea.

Presiunea ultimei medalii din 2015

Uite, cred că e important ca toată lumea să știe că medalia din 2015 a fost justificată și meritată, dar a fost acum doi ani. Au câștigat-o și nu le-o va lua nimeni. Acum vom lupta – toată echipa – pentru un nou campionat, pentru cele trei medalii puse la bătaie. Și e un campionat deschis. Dar ce-a fost, a fost în trecut, cu echipa de atunci. Acum nu mergem să apărăm nimic, e un turneu nou, cu trei medalii noi. Și o vom lua meci cu meci. Așa cum nu mă uit în față, nu mă uit nici în spate. Nu mă uit la ultimul weekend, care îți dă medaliile, ci doar la sâmbătă, 2 decembrie, Paraguay.

Despre Ana Maria Berbece și încrederea în jucătoarele tinere

Nu văd niciun risc, m-a surprins în mod pozitiv fata asta de 18 ani și nu văd niciun risc în vârsta ei. Cred că își va îndeplini rolul cât va putea de bine, sperăm că va reuși să-și controleze emoțiile și că, dimpotrivă, emoțiile astea vor ajuta. Ea e foarte mândră, își dorește mult să participe la Mondial, trebuie să profităm de asta. E o jucătoare curajoasă. O văzusem în videouri, auzisem despre ea, rapoartele erau bune. Și când am văzut că o jucătoare de 18 ani, la primul ei meci internațional, iese în circulație și aruncă de la 9 metri… Asta nu e ceva simplu, normal. Și m-a surprins că la primul ei meci internațional, la 18 ani, nu la 24-25, nu se vedea câi ani are pe teren. Nu te uitai și ziceai: Hei, uite-o pe jucătoarea tânără, hai s-o atacăm pe ea! Nu părea așa. Asta m-a surprins. Nu văd presiune pe ea, nu cred că faptul că părinții ei au fost handbaliști o vor influența negativ, ci pozitiv, îi pot da sfaturi, susținere. Dar e clar că trebuie s-o protejăm, eu și echipa tehnică trebuie s-o protejăm de atmosfera de la turneu, de presă, să nu se simtă responsabilă, sau mai puțin responsabilă din cauza vârstei.

Dacă privește viitorul cu optimism

Sunt optimist într-un mod realist. Dar optimismul meu nu merge mai departe de Paraguay.

*