Bayern ratează startul Bundesligii, dar îl prinde pe Coutinho. Și totuși, poate că Dortmund este favorită la titlu. Iată 5 argumente

Andrei Năstase 17 august 2019

„Toată lumea pare să creadă că altă echipă va câștiga Bundesliga anul acesta“, spunea Robert Lewandowski, ușor iritat, înaintea meciului cu Hertha Berlin, în deschiderea sezonului. 

A fost un 2-2 în care atacul lui Bayern a ratat mai multe ocazii mari, iar apărarea a primit două goluri întâmplătoare, chiar nostime (dacă nu ești fanul lui Bayern). Campioana a condus, a fost condusă și a egalat dintr-un penalti pe care Lewandowski l-a obținut (mulțumită VAR) și tot el l-a transformat, pentru a-și deschide conturile cu o dublă. De parcă nici nu se putea altfel… La fel de previzibil, Bayern a excelat pe benzi – unde Coman și mai ales Gnabry au arătat că sunt cel puțin la nivelul mult-curtatului Sane -, și a suferit în apărarea centrală, pe contrele adverse, dar și pe construcție. Nimic nou, așadar. Poate doar pressing-ul mai agresiv și mai avansat decât anul trecut, dar asta nu va conta pentru „toată lumea“ care crede că Bayern va rata titlul sezonul acesta.

Ce s-ar putea să conteze este vestea asta:

Bayern a reușit (în sfârșit!) să aducă un jucător cu cotă foarte mare, așa cum și-a propus, dar există, chiar și așa, destule argumente care să te convingă că Dortmund va profita de data asta de slăbiciunile adversarei din Bavaria. Iată-le pe ale noastre:

Campioana fără campionii ei

Pentru Bayern, ultimele două-trei sezoane au fost tare complicate. Tranziție – ăsta e cuvântul folosit, iar la München, tranziția nu avea cum să fie simplă. Antrenori ca „Jupp” Heynckes sau Pep Guardiola nu sunt ușor de înlocuit, iar alți campioni ca Schweinsteiger și Lahm, iar acum Ribery și Robben, Bayern nu mai are timp să formeze, nici inspirația să-i reformeze.

Gândește-te așa! Din dream team-ul anului 2013 au mai rămas Neuer, Boateng, Alaba, Martinez și Müller. Dintre ei, nici măcar Alaba nu mai este aproape de nivelul de acum cinci-șase ani; Neuer, Boateng și Martinez au fost chinuiți de accidentări, Müller a fost chinuit de sistemele de joc preferate de Ancelotti și Kovac. Asta înseamnă că liderii acestui Bayern au rămas puțini. Lewandowski e unul dintre ei, Alcantara ar fi altul. Ei doi, alături de cei din garda veche, dar și de Kimmich și Sule, care au urcat rapid în rang, trebuie să se îngrijească de creșterea și integrarea următorilor campioni. Bayern are destui, însă nu mulți sunt formați după chipul și asemănarea clubului. Poate doar Gnabry și Goretzka, care s-au integrat perfect anul trecut și nu dau semne că se vor opri aici. În rest, Coman este un jucător nemaipomenit, dar încă nu are răutatea și încrederea lui Ribery; Tolisso, Hernandez și Pavard sunt campioni mondiali cu Franța, dar primul abia a revenit după o lungă accidentare – nimeni nu știe la ce nivel mai este – , iar ceilalți doi au totul de demonstrat sezonul acesta. Numai că…

Fără spațiu de creștere, nu poate exista creștere

Sosirile lui Hernandez și Pavard ar putea să-l împingă pe Kimmich – care n-a lipsit niciun minut în precedentul sezon de Bundesliga! – mai spre centrul terenului, acolo unde Bayern are deja (prea) mulți oameni. Tolisso, cum spuneam, e din nou sănătos, Leon Goretzka și-a câștigat respectul în primul lui sezon, Martinez a avut un sezon bun, dar zilele astea are dureri la genunchiul operat acum câțiva ani, în fine, Sanchez a decis să mai încerce o ultimă dată; și dacă nu va prinde nici sezonul ăsta, atunci va pleca cu siguranță. Deja o cere, și încă la televizor.

Cine și cât va juca într-un mijloc în care nici măcar Müller nu-și mai găsește locul? Pe cât de greu de intuit, pe atât de important. Și asta pentru că împrumutatul Coutinho (un an, cu drept de cumpărare apoi, pentru vreo 120 de milioane de euro) va juca probabil tot în spatele lui Lewandowski, fie central, fie pe una dintre benzi, unde Bayern făcuse deja o achiziție inspirată: experimentatul și încă valorosul Ivan Perisic a fost adus târziu, ca a treia opțiune, după ce Bayern s-a căznit toată vara să facă o mișcare sonoră – și părea aproape să o realizeze, înainte ca Sane să sufere acea ruptură a ligamentelor anterioare încrucișate de la genunchi. Împrumutul lui Perisic (tot cu opțiune de cumpărare) asigura deja o soluție alternativă pe benzi, dar era nevoie de încă una? Și încă un nume cu mare greutate, cum e Coutinho?

Bayern abia lasă în urmă era Robbery și e gata să-și pună speranțele în tinerii Gnabry și Coman. Ambii sunt jucători excelenți și au toate șansele să umple, într-o bună măsură, golul lăsat de plecările unor legende ca Ribery și Robben. Dar pentru asta au nevoie de timp, iar acesta e primul lor sezon fără veteranii Frank și Arjen alături. Dacă ambii rămân în forma pe care au arătat-o sezonul trecut (și chiar în meciul cu Hertha de vineri seară), atunci unde va juca Coutinho? Și dacă nu va juca brazilianul, atunci…

Atmosfera se poate strica repejor

Nici n-a început bine sezonul, că bietul Renato Sanchez a început să se văicărească, conștient că degeaba i s-a promis timp de joc, din moment ce Bayern a mai adus alți trei mijlocași, ultimul dintre ei aproape de profilul lui: tânărul și talentatul francez Michael Cuisance, de la Gladbach, se alătură și el unui vestiar plin de mijlocași.

Și totuși, Kovak încă nu are o soluție ideală pentru poziția din fața apărătorilor centrali, unde Alcantara poate face față în unele meciuri, dar nu și în fața unor adversari cu adevărat puternici. Asta s-a văzut în Supercupa pierdută cu Dortmund, unde Thiago a pierdut o mulțime de mingi, una dintre ele transformată imediat în gol de Reus, Sancho și Alcacer.

Așa că toată aglomerația asta din zona mediană pare puțin întâmplătoare, mai ales că în afara spaniolului Alcantara, nimeni nu e sigur nici de locul, nici de rolul său în echipă. Exact de asta s-a plâns și fundașul Hummels. După ce a pus umărul la trei din cele șapte titluri consecutive ale lui Bayern, Hummels n-a mai înțeles unde și cât va putea să joace, în condițiile în care Pavard și Hernandez au fost aduși, iar Boateng nu a plecat nicăieri. Rezultatul? Mats a plecat el să o întărească pe Dortmund. Și aici ajungem la ideea că…

Dortmund e mai puternică ca oricând

Dacă lotul lui Bayern arată puțin dezechilibrat, Dortmund a reușit să mute exact acolo unde avea mai mare nevoie. Lipsa de experiență din apărare s-a văzut pe finalul sezonului trecut, când defensiva lui BVB a făcut câteva meciuri mizerabile. Acum, prin aducerea lui Hummels, Lucien Favre are toată experiența necesară în defensivă. Elvețianul și conducerea lui Dortmund au remediat și cealaltă problemă a sezoanelor trecute: banca subțire. Dacă anul trecut orice accidentare s-a văzut din plin în jocul echipei, pentru că soluțiile de pe bancă n-au fost la nivelul titularilor, Dortmund are acum o bancă de invidiat. Au fost aduși excelenții Nico Schulz, un fundaș stânga de naționala Germaniei, Julian Brandt, unul dintre cei mai buni oameni de la Leverkusen, și Thorgan Hazard, care a avut un sezon grozav la Gladbach. 

Și asta în vreme ce toți ceilalți protagoniști ai sezonului trecut nu doar că au rămas la echipă, dar par să fi rămas și în forma cu care au dus-o pe Dortmund atât de aproape de titlu. Sancho, Reus, Alcacer (cumpărat definitiv de la Barcelona), Witsel și ceilalți au de acum luxul să se odihnească unul-două meciuri. Pentru o cursă lungă cum e Bundesliga, asta s-ar putea să fie decisiv.

În fine, Bayern mai are de făcut o mare schimbare

După ani și ani de succes (aproape) neîntrerupt, Hoeness și Rummenigge – iubiți de unii, contestați de alții, parcă tot mai numeroși -, se pregătesc și ei să facă un pas înapoi. Mai mult decât oricine altcineva, ei doi au construit acest club în ultimele decenii. Numai că parteneriatul acesta de management se apropie de final. Iar semnele sunt vizibile de vreo doi ani încoace, de când Hoeness a revenit la cârma clubului, după cei doi ani de închisoare pentru evaziune fiscală. De atunci, el și KHR – cum i se spune lui Rummenigge – au tras în direcții diferite, și asta s-a văzut în câteva derapaje și ezitări pe care clubul nu le-a mai arătat de pe vremea FC Hollywood-ului.

Faptul că Niko Kovac are susținerea lui Hoeness, dar încă nu l-a convins pe Rummenigge spune multe despre coeziunea strategică de la Munchen. Asta se vede din plin și în ultimele două campanii de transferuri, și chiar dacă Bayern a reușit să câștige și alte două titluri de campioană, asta s-a datorat mai degrabă inerției: fundația așezată în ultimii ani a fost atât de puternică încât echipa a rămas la un nivel foarte bun până acum. Totuși, să nu uităm că titlul din 2018 a fost adus de Jupp Heynckes, întors la cârmă exact la timp pentru a scoate corabia la mal. Și chiar dacă Bayern abia a fost oprită de Real Madrid, în semifinalele Champions League, și încă cu mult noroc, nivelul acela a putut fi atins mulțumită bătrânului Jupp. De atunci, lucrurile au luat-o la vale și în teren. Au mai fost meciuri bune, dar au fost și multe jocuri slabe, în care lipsa ideilor din iarbă s-a așezat peste lipsa unei direcții clare și comune în birourile din Säbener Strasse.

Acum, Hoeness se declară pregătit să-i cedeze locul lui Oliver Kahn. Iar Rummenigge ar putea fi înlocuit de Herbert Hainer, fostul executiv al Adidas, companie care deține 10% din acțiunile clubului bavarez. Se pregătește deci cea mai mare schimbare din istoria recentă a lui Bayern. Hoeness și Rummenigge vor lăsa în urmă (probabil în următoarele 12 luni) o situație financiară excelentă, un brand foarte, foarte sănătos, dar toată lumea se întreabă ce fel de echipă vor lăsa moștenire. Și vor accepta ei să se despartă de clubul lor dacă Dortmund va face ce n-a reușit anul trecut…

*

În caz că te întrebai, iată de ce s-ar fi mișcat lucrurile atât de repede cu Philippe Coutinho:

 

 

Nu uita că Dortmund joacă sâmbătă după-amiază, de la 16.30, contra lui Augsburg, cu care s-a chinuit teribil sezonul trecut: a câștigat acasă, 4-3, cu gol în minutul 96, dar a pierdut în deplasare, 2-1, una dintre înfrângerile care-au scos tot vântul din pânzele lui BVB.

 

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.