Ce victorie! România trece în mare viteză de Danemarca și deschide perfect turneul preolimpic de la Aarhus. Rio e din ce în ce mai aproape

Andrei Năstase 18 martie 2016

Când o auzi pe Valentina Ardean Elisei cum își întreabă colegele – țipând cât poate ea de tare – “Pentru cine jucăm noi?”, și apoi când vine răspunsul apăsat, aproape pătimaș, “Pentru noi!”, uiți că nu ești războinic și-ți vine să sari în teren, cu ochii bulbucați și pumnii încleștați.

Povestea strigătului care a înlocuit clasicul “Un, doi, trei – România!” am scris-o în decembrie, în timpul Campionatului Mondial, când încercam să explicăm cumva imensa schimbare la față a României. După trei înfrângeri grele, înaintea Spaniei, Norvegiei și Rusiei, fetele lui Tomas Ryde și Costică Buceschi s-au găsit țintă perfectă pentru pătimașii lor fani: bătute în Danemarca și certate de-acasă, jucătoarele au căutat să se pună în ordine.

S-au apropiat una de cealaltă, s-au deschis total, așa cum nu o mai făcuseră până atunci, și s-au întrebat, indirect, de ce Dumnezeu sunt acolo, la Campionatul Mondial: pentru ce și pentru cine? S-au hotărât să joace fiecare pentru cealaltă și să dea totul, fără reținere și fără regrete.

Că după discuția asta au reușit să sudeze o echipă (și ce echipă!), asta știm deja. Ce nu cunoaștem încă – și cu asta vor fi de acord și fetele, dar și echipa din jurul lor –, dar sperăm să aflăm în august, dacă fetele se califică pentru Rio, e nivelul maxim pe care echipa asta îl poate atinge.

La mijlocul săptămânii trecute, România învingea clar Norvegia (campioana europeană, mondială și olimpică), și ne minunam cu toții că echipa poate juca la o asemenea intensitate. Că apărarea României poate respinge contrele rapide ale campioanelor, că atacul României poate depăși în fel și chip agresiva apărare a nordicelor.

Și ce a mers bine la Cluj, acum zece zile, a funcționat perfect vineri seară, contra Danemarcei. O echipă sprintenă, care în ziua ei bună poate să grăbească orice adversară, a părut lentă; o linie de nouă puternică, care înscrie des de la distanță, a părut moale și temătoare în fața unei apărări pe cât de agresive, pe atât de mobile (danezele au fost sancționate cu patru-cinci forțări pe atac).

Într-o sală cucerită cu totul de suporterii români, fetele au făcut probabil cel mai bun meci din ultimul an, de când au pornit împreună pe drumul care le va duce (cel mai probabil) la Jocurile Olimpice de la Rio.

România a dominat de la început până la final și a lăsat impresia că are câteva viteze în plus față de Danemarca, o echipă recunoscută tocmai pentru viteza sa. Iar nordicele, speriate de cele 15 goluri pe care le primiseră de la Cristina Neagu la Mondialul din decembrie, într-un meci mult mai echilibrat decât acesta, au făcut totul să o oprească cumva – oricum – de data asta. Într-o măsură, au reușit. Dar costurile au fost imense.

Neagu s-a transformat din marcatoare în pasatoare, iar jocul cu pivotul a fost arma principală a României în prima repriză. Angajările Oanei Manea (șapte goluri) pe semicercul advers au oferit flexibilitate și diversitate în prima parte a jocului, iar în a doua repriză, depășirile și pătrunderile Elizei Buceschi au zăpăcit complet o apărare care abia descifrase comunicarea dintre Cristina Neagu și Oana Manea. Mereu în contratimp, Danemarca a trebuit să alerge după fetele lui Ryde încă de la început: 2-0 prin Laura Chiper, de pe extremă, 5-2 pe o contră rapidă frunctificată de Valentina Ardean (Alice) Elisei, apoi 6-2 și 8-3, după o pasă de la Paula Ungureanu direct la Alice, care prinde din săritură, marchează din plonjon și scoate o eliminare de două minute.

Încă de acolo, România părea să fugă cu meciul. Chiar dacă Danemarca s-a apropiat de două ori, gâfâind, la trei goluri distanță, răspunsul a venit imediat, iar la pauză s-a intrat cu șase goluri avans: 19-13.

De aici, Danemarca nu a mai găsit drumul înapoi în meci, iar mizele partidei s-au mutat altundeva: poate rata Eliza Buceschi (11 goluri, declarată omul meciului) vreo aruncare? Poate rata Gabi Perianu vreun blocaj? Pot scăpa Oana Manea și căpitanul Ardean Elisei vreo minge? Așa cum știi, nu (prea) au putut.

S-a terminat 32-25 pentru România, în uralele suporterilor români care-au ocupat sala din Aarhus nu prin număr, dar prin zgomot. Fetele sunt acum la un singur pas distanță de Jocurile Olimpice.

Sâmbătă, dacă echipa va trece de Uruguay (ora 18.45), iar Danemarca va pierde și meciul cu Muntenegru, calificarea la Rio va fi deja obținută.

În primul meci al zilei, Muntenegru a învins Uruguay cu 34-19 (15-10).

 

România face pași spre Rio.„Pentru cine jucăm noi?” Pentru voi, fetelor! Și ne-ați bucurat pe noi toți.

Posted by Lead.ro on Friday, 18 March 2016

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Happening now
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.