Cine pe cine mai vânează? După cinci luni și jumătate de urmărire, Bayern s-a urcat pe primul loc în Bundesliga. De-acum e rândul lui Dortmund să țină aproape

Danny Coposescu 10 martie 2019

O oră în purgatoriu; șaizeci de minute chinuitoare, o adevărată eternitate pentru vreo 80.000 de oameni udați până la piele de ploaia torențială de la Dortmund. Dar nu vremea vitregă i-a făcut să tremure din toate articulațiile. Sursa fiorilor a fost pe teren, unde eroii lor s-au izbit din nou și din nou de un zid alb-roșu. În timp ce Stuttgart le tocea nervii pe Westfalenstadion, Bayern făcea o demonstrație de forță contra lui Wolfsburg, un 6-0 ca-n vremurile bune, rezultat care urma să așeze lucrurile la locul lor: venită de foarte departe, Bayern e din nou pe primul loc.

Asta a fost realitatea care i-a întâmpinat pe jucătorii lui Dortmund imediat după bucuria celor două goluri târzii din victoria (3-1) cu Stuttgart. Izbânda muncită de Sancho, Reus, Alcacer și ai lor a trecut repede în umbra veștii că Bayern, după cinci luni și jumătate de urmărire, s-a strecurat înainte.

Bayern își cere drepturile

Ce diferență pe Allianz Arena, unde Bayern a demontat-o sistematic pe Wolfsburg cu un 6-0 nemilos. În tribune n-au plutit anxietatea sau frustrarea, ci acea pace sufletească pe care doar experiența anilor de succes neîntrerupt ți le pot da. Când se pornește mașinăria bavareză, avântul nu vine doar din jocul de pe teren. Un gol pentru fiecare campionat consecutiv câștigat în seria asta lungă și nemaivăzută – o coincidență fericită. Dar dincolo de toate, cel mai mare scor al sezonului e o demonstrație de forță rezumată succint de cuvintele lui Niko Kovac: „Suntem acolo unde am vrut să ajungem, acolo unde vrem să și rămânem.‟

Süddeutsche Zeitung a descris victoria asta ca pe o gală. Și e greu să nu fii de acord. Colectiv și individual, Bayern s-a urcat pe primul loc cu mare fanfară, dar și cu naturalețea cuiva care nu doar că s-a obișnuit să troneze deasupra celorlalți, ci se și așteaptă la asta. Așa indică și atitudinea lui Robert Lewandowski: cel care se bosumflă o vară întreagă dacă ratează titlul de golgheter a ajuns, prin dubla de ieri, cel mai bun marcator străin din istoria Bundesligii. Un hat-trick de pase decisive pentru eternul Franck Ribery; un gol pentru excelentul Rodrigues, unul și pentru Kimmich, altul pentru Thomas Müller și o prestație suverană din partea perechii defensive Boateng-Hummels, ultimii trei exilați săptămâna asta de la naționala Germaniei; oriunde te uiți, campioana își revendică poziția cuvenită. 

Mesajul transmis are ecouri dincolo de granițele întrecerii domestice. Liverpool vine miercuri în vizită și s-ar putea să descopere că la Bayern, pofta vine mâncând. Și că odată trezit, apetitul gigantului german devine aproape insațiabil.

Pană de creativitate la Dortmund

Și totuși, nimeni nu subestimează importanța victoriei cu 3-1 contra lui Stuttgart. Ar fi imposibil, de vreme ce reușitele lui Alcacer și Pulisic au venit atât de târziu și atât de dramatic. Dar nici de un punct de cotitură nu poate fi vorba. Dimpotrivă, șablonul aplicat de oaspeții amenințați cu retrogradarea a fost și va continua să fie împrumutat de orice adversar cu resurse inferioare. Dezastrul a fost evitat, dar problema rămâne: toată lumea știe acum cum să oprească valul galben-negru.

Un pic de disciplină, multă muncă și concentrare, dar și ceva noroc – astea sunt ingredientele rețetei care a dizolvat avantajul Borussiei. Iar marcajul om la om reduce spațiul de care vitezomani ca Sancho sau Guerreiro au nevoie pentru a se desfășura. Favre n-a stat cu mâinile în buzunar și a încercat să-și echipeze formația cu mai multe unelte pentru a demola zidurile puse în cale. Dedicat aproape toată cariera unui 4-2-3-1 imutabil, elvețianul a trecut recent la un 4-1-4-1 care trebuia să copleșească apărările stufoase ale adversarelor. Dar chiar și atunci când Dortmund sparge liniile – un eveniment din ce în ce mai rar – apare cealaltă hibă: finalizările defectuoase. Cu mai mult sânge rece în fața porții, oare cum ar fi decurs returul împotriva lui Tottenham în Champions League? Cu atingeri ceva mai precise în momentele decisive, nu s-ar fi evaporat mai devreme tensiunea sufocantă de pe Westfalenstadion? Bayern a demonstrat cu vârf și-ndesat ce e posibil când joci cu umerii relaxați. Povara pe care Borussia o cară după ea în fiecare partidă îi încețoșează vederea, tocmai într-un moment în care claritatea e resursa cea mai valoroasă.

Marco Reus a spus la final că „doar victoria contează‟. Logica e clară și ușor de urmărit. După atâția pași greșiți, prioritatea a fost doar reorientarea în direcția corectă. Dar dincolo de derbiul uriaș de la începutul lunii viitoare, rezultatele pozitive devin treptat condiții necesare, dar nu suficiente pentru triumful final. Un gol mai puțin marcat, un gol mai mult primit – astea sunt detaliile fine care o despart pe Dortmund de primul loc. Un loc pe care l-a avut mult timp în mână.

Articole similare
Happening now
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.