Giganți îngenunchiați: Barcelona și Real Madrid au avut o seară groaznică, La Liga pare mai imprevizibilă ca oricând

Danny Coposescu 27 septembrie 2018

Un reproș cu care campionatul spaniol are de-a face e că nu-i suficient de competitiv. Fanii Premier League – în special ei – s-au obișnuit să arate cu degetul spre dominația aproape neîntreruptă a celor două mari puteri din La Liga, care, în ciuda unui rezultat surpriză ici-colo, n-au ratat titlul decât o dată în ultimii 14 ani.

Se poate discuta mult despre meritele argumentului ăsta, dar nimeni nu-i poate nega facticitatea. Ne-am obișnuit de mult să vedem trofeul pe Bernabeu sau Camp Nou, iar atunci când nu se întâmplă, chiar și un club mare și prosper ca Atletico Madrid primește rolul lui David, triumfător în lupta cu Goliat.

Dar în ultima vreme, prin Spania bate un vânt ciudat. Ferestrele de transferuri nu mai sunt folosite pentru a asambla echipe de vis, ca într-un joc video; între federație și ligă se poartă un război civil, cu implicații serioase pentru viitor; iar Real și Barça tocmai s-au întrecut în eșecuri șocante într-o etapă halucinantă.

Un punct în șase etape și 10 goluri primite. Așa arăta ultima clasată aseară, pe la 21.05. După o ședere inconfortabilă în Anglia la Southampton, Mauricio Pellegrino s-a întors pe meleagurile unde și-a petrecut majoritatea carierei de jucător. Însă parcursul cu Leganes, care și-a depășit toate recordurile de asistență sezonul ăsta, nu părea să meargă mai bine decât ultimul job. Asta până în jurul orei 21.07, când Butarque se scutura din temelii și Barcelona se clătina buimăcită în fața unui rezultat imposibil.

Exact 70 de secunde le-a luat gazdelor să șteargă avantajul catalanilor, care se îndreptau liniștiți spre victorie prin golul superb marcat de Coutinho în prima repriză. Absolut nimic nu anunța haosul de după pauză – nu jocul lui Leganes, nu rezultatele recente și cu siguranță nu parametrii pe care i-a setat La Liga în ultimele sezoane. O singură centrare lobată undeva la colțul lung a gripat însă tot mecanismul Barçei, oarecum asemănător cu ce s-a petrecut primăvara asta la Roma. Thomas Vermaelen, la prima apariție stagiunea asta, nu l-a văzut pe Nabil El Zhar, deși e greu de crezut că l-ar fi putut opri. Același lucru e valabil pentru întreaga furtună dezlănțuită de „Los Pepineros‟, venită de nicăieri.

Pique nu scapă atât de ușor. După prestația haotică și contradictorie de weekendul trecut, cu Girona, gafa înfiorătoare care a făcut cât un assist pentru Arnaiz, câteva secvențe mai târziu, confirmă forma îngrijorătoare a fundașului, mai vulnerabil ca niciodată.

Într-un fel, e cel puțin la fel de neverosimil că după minutul 52, Leganes a avut o singură dată nevoie de mâinile salvatoare ale portarului Cuellar. Cu excepția unei ocazii uriașe ratate de Rakitic, nu a venit niciun asediu implacabil. Echipa lui Ernesto Valverde a suflat din greu, s-a instalat în jumătatea adversă, dar n-a dat vreun moment impresia că poate dezlega nodul defensiv al lui Leganes. S-a terminat 2-1 și nici măcar antrenorul campioanei n-a reușit să găsească pe loc o explicație pentru colapsul ăsta: „E greu de înțeles cum am pierdut cinci puncte. Au știut cum să ne rănească într-un singur minut… La urma urmei, eu sunt responsabil.‟

În cazul lui Real Madrid, Lopetegui are de deslușit o perioadă de timp ceva mai lungă, dar nu mai puțin devastatoare. În 22 de minute din prima repriză pe Ramon Sanchez Pizjuan, Sevilla a ajuns la 3-0 și i-a demontat atât de comprehensiv formația, încât e aproape imposibil de spus care piesă s-a defectat mai tare. 

Să fie Marcelo, a cărui slăbiciune a fost mirosită din start de rechinii din atacul andaluz? Sarabia s-a asmuțit pe o pasă timidă și, până să clipești, Andre Silva punea latul pentru 1-0. Sau mai degrabă Sergio Ramos, care s-a întors cu viteza unui tir în intersecție la o minge retrimisă în careu? Cu șase goluri în ultimele șase meciuri, Ben Yedder n-are nevoie de atâta spațiu pentru a te face să plătești, dar nu-ți va refuza generozitatea.

Poate contra care a făcut 2-0 a rezumat cel mai bine falimentul tactic al Realului și abordarea aproape maniacală a Sevillei: de la un corner bătut de oaspeți la încă o reușită pentru Andre Silva, în doar trei pase. Același scenariu s-a repetat din nou și din nou în repriza secundă, minus eficiența nemiloasă din fața porții. Singurele faze notabile pentru madrileni s-au încheiat în ratări din partea lui Bale sau cu intervenția asistentului video, care i-a anulat până și golul de onoare lui Modric.

 „Au fost superiori,‟ a recunoscut Lopetegui la final. E drept că nu e primul antrenor care încasează o bătaie serioasă pe arena asta. Din 2012 încoace, Real a plecat o singură dată cu toate punctele de aici. Dar nu-i pregătirea pe care și-ar fi dorit-o pentru derbiul cu Atletico de sâmbătă. Mai ales că jucătorii lui Simeone au reglat lucrurile după un început dificil și a treia victorie consecutivă, 3-0 cu Huesca, i-a adus la două puncte în urma giganților îngenunchiați miercuri. Orice s-ar întâmpla mai departe, numai previzibil nu va fi.

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.