În toată nebunia situației Simonei Halep, să ne reamintim că încă nu știm mai nimic

Articol apărut mai întâi în ediția de marți, 25 octombrie, a newsletter-ului ATLT, la care te poți abona gratuit aici.

Înainte de orice altceva, să facem un exercițiu. Și să ne gândim la cum trebuie să-i fie ei acum.

Dacă nu găsești alt cuvânt mai potrivit decât coșmar, e pentru că fix așa sună totul. De vineri după-amiază, când vestea cea urâtă a lovit telefoanele tuturor, fanii tenisului din România și ai Simonei în particular au în continuare dificultăți în a se obișnui cu informația primită și cu această realitate dură. O realitate în care sportiva lor preferată înfruntă acuzații serioase, dovedite și de proba B a testului anti-doping făcut la US Open, și o realitate în care majoritatea semnelor indică spre consecințe grave.

Partea cea mai cinică? Tot acest proces (la figurat, dar și la propriu) va dura. Va fi nevoie de mult timp. Nu e o situație pe care s-o vedem rezolvată în una-două săptămâni, după care să ne liniștim și să avem un closure, oricare ar fi el. Va trena, va fi nevoie de, probabil, luni bune până să aflăm deznodământul final, ceea ce va pune la încercare încrederea și speranța multora. Și aici e și capcana (și frustrarea) cea mai mare: cu cât va trece mai mult timp, cu atât va fi testată mai mult și Simona, dar și fanii ei.

De aceea sunt cu atât mai importante mesaje de adunare și încurajare precum cel dat de Darren Cahill, a cărui postare din suflet, de duminică după-amiază, s-a simțit ca un duș cald binevenit. Sau ca o strângere de rânduri în jurul Simonei. La fel ca Darren s-au pronunțat și alte nume din tenis, ca Virginia Ruzici, Sorana Cîrstea sau Jaqueline Cristian, nume din opinia publică sau chiar și organizații private din tenis, precum Transylvania Open. De astfel de mesaje va mai fi nevoie, din când în când, pentru a-i ralia pe fani sau pe urmăritorii ocazionali, care-s și așa supuși unui bombardament informațional de materiale dubioase, până când ajung să nu mai știe ce să mai creadă.

DECI, CE ȘTIM? Știm că Agenția Internațională de Integritate a Tenisului a anunțat vineri că Simona Halep a fost suspendată provizoriu după ce a picat un test antidoping la US Open 2022. Știm substanța, roxadustat – o substanță din categoria EPO, interzisă din 2011, care stimulează producția de hemoglobină și celule roșii din sânge – ceea ce ajută corpul să se refacă mai repede după un efort mare. E o substanță nespecifică, adică din categoria celor mai grave. Știm, din singura declarație de până acum a Simonei, că aceasta a fost descoperită într-o cantitate extrem de mică.

Și… cam atât. Nu sunt știute circumstanțele în care această substanță a ajuns în corpul Simonei, și e clar pentru mai oricine deja că nu e o substanță peste care să dai din greșeală în mâncarea de la restaurantul US Open.

Și e important de subliniat că, în acest moment, nu e nimic clar până când Simona nu-și prezintă versiunea ei, nu prezintă circumstanțele în care ea și echipa ei au determinat că ar fi putut fi expusă acestei substanțe, și nu-și formează o apărare.

Ceea ce înseamnă că absolut orice discuție sau declarație a miilor de specialiști care s-au pronunțat public pe acest subiect nu poate fi decât o speculație, într-o măsură mai mare sau mai mică, și trebuie privită cu multă reținere. E important să ne păstrăm răbdarea până când apar informații concrete, pentru că e un subiect cât se poate de serios, cu potențiale consecințe dintre cele mai grave. Și să nu uităm că nu știm cazul, în totalitate.

E de înțeles de ce fanii întorc pe toate părțile fiecare cuvânt și fiecare posibilitate; oamenii au nevoie de răspunsuri la ceva ce-i frământă, într-un caz care nu are mult sens. Pentru că da, nu are niciun sens să te gândești că una dintre sportivele cu o imagine aproape ireproșabilă, cu o conduită și o integritate greu de contestat, s-ar apuca dintr-o dată să trișeze la 31 de ani. Vorbim de o jucătoare care s-a dat peste cap să câștige un set cu Ana Ivanovic la WTA Finals 2014, deși dacă l-ar fi pierdut, ar fi eliminat-o direct pe rivala ei principală la titlu, Serena Williams, pe care a ajutat-o astfel să se califice și în fața căreia a pierdut apoi finala. Mai toată opinia publică o sfătuia atunci să procedeze, practic, împotriva spiritului jocului; multe dintre vocile de atunci au decis deja acum că Simona e o trișoare.

Dar e mai puțin de înțeles să ne antepronunțăm, să acuzăm vinovați înainte de a avea faptele, sau să aruncăm în spațiul public, drept știri, teorii dintre cele mai ciudate. Și nici nu mai are sens să mai menționăm și clickbait-ul hiperagresiv care se întâmplă pe seama ei în aceste zile: remember, cu cât țipă mai tare un titlu de știre la tine și-ți promite dezvăluri mai mari, cu atât conține mai puține lucruri.

Una dintre aceste teorii, la care persoane publice fac deja referire ca și cum ar fi un fapt dovedit, e ideea că Patrick Mouratoglou ar avea de-a face în mod direct cu substanța în cauză, ba chiar o contribuție intenționată. Astea-s cuvinte mari. Nu știm dacă e adevărat: poate că da, poate că nu, dar e prematur să-l decidem deja vinovat, bazându-ne doar pe faptul că comunicarea lui publică pe acest subiect a fost mult sub așteptări (lucru care probabil se poate explica strict din considerente legale).

CE OPȚIUNI ARE SIMONA? Pe una dintre ele și-a exercitat-o deja: s-a declarat nevinovată în reacția ei publică, lucru care, deși pare de la sine înțeles, e important ca gest formal și ca asigurare a tuturor.

Mai departe, va avea/are câteva săptămâni la dispoziție pentru a contesta apărarea la TAS, unde cazul ei va fi judecat și, în funcție de dovezile aduse, se va lua o decizie finală. Plaja de opțiuni e atât de mare la acest stagiu în care nu știm prea multe, încât nici nu are sens să fie menționată, pentru că toate variantele sunt pur teoretice; totuși, ea poate varia de la 4 ani de suspendare la nicio suspendare. S-au mai văzut cazuri în care sportivul este achitat. Din nou: totul e despre ce dovezi poate aduce Simona. 

Un verdict final va veni, probabil, undeva între 6 luni și 1 an. Așa că trebuie să ne înarmăm cu multă răbdare. Și da, e frustrant. Incredibil de frustrant și de greu de gestionat. În cazul ei nu mai poate fi vorba în acest moment de Australian Open 2023, de pregătirea unui nou sezon, de astfel de discuții devenite, dintr-o dată, atât de îndepărtate. Nici nu are sens să speculăm acum despre ce va putea face la revenire. E ceea ce e. Dar dacă va reuși să câștige acest cel mai greu meci al carierei, cum l-a descris, va putea să-și recâștige cariera. O va putea relua și duce mai departe. Dacă e cineva care poate face asta, e Simona.

Cariera ei a semănat de atâtea ori cu un film: o cursă împotriva propriilor limite, multe momente dureroase, dar de creștere, asupra cărora s-a ridicat din nou și din nou. Toate astea, în văzul lumii, cu sentimentele și trăirile ei mereu pe masă, în văzul tuturor, un efort uriaș pentru ea. Acum e cu adevărat într-o situație ca în filme. Și nu putem decât să-i ținem pumnii pentru un final în care eroina principală triumfă din nou.

Foto: Profimedia