Liverpool se împotmolește în bătălia cu Everton pe Goodison Park, pierde primul loc în Premier League. Dar Klopp e liniștit

Danny Coposescu 3 martie 2019

Dacă istoria derbiului de pe Merseyside nu era oricum de ajuns, contextul și declarațiile de dinaintea întâlnirii dintre Everton și Liverpool au umplut paharul. Cu 10 etape rămase până la final (acum sunt nouă), fiecare meci e o finală pentru Jürgen Klopp și ai săi. Poate aspectul ăsta l-a influențat pe neamț să vorbească despre abordarea rivalei de oraș – va fi asemenea unei „finale de cupă mondială‟.

Vecinii n-au apreciat prea mult conotațiile – de parcă tot sezonul lui Everton se măsoară contra lui Liverpool – și Marco Silva a dat rapid o replică tăioasă: „Ei s-au bucurat de golul norocos (din decembrie) ca și cum ar fi câștigat o cupă mondială.‟ OK, poate nu e chiar Muhammad Ali versus Joe Frazier, dar duelurile verbale au condimentat și mai mult atmosfera înaintea „derbiului amical.‟

Cine a asistat duminică pentru prima oară la unul dintre evenimentele astea trebuie să se fi întrebat ce Dumnezeu are de-a face meciul ăsta cu amiciția. De la zgomotul războinic din tribune la intrările cel puțin bărbătești de ambele părți, până și venerabilul Graeme Le Saux a rămas surprins: „Nu cred că am mai văzut locul ăsta așa de înflăcărat.‟ A tunat și a fulgerat pe Goodison Park. Dar norii nu s-au spart, calitatea n-a fost pe măsura efortului și totul s-a terminat 0-0. Ceea ce nu i-a oprit pe suporteri să-și omagieze favoriții. Cu atât mai mult cu cât toți cei implicați știu ce ar putea însemna punctele pierdute acum pentru campania lui Liverpool, o echipă care n-a mai câștigat titlul în Anglia de aproape trei decenii. Dar cine mai stă să socotească…

Everton 0-0 Liverpool

Pentru a treia oară în patru partide, oamenii lui Klopp au tras cu gloanțe oarbe. Excepția de la mijlocul săptămânii, un 5-0 cathartic cu Watford, nu șterge impresia neplăcută pe care-o lasă echipa tot mai des contra adversarilor tari. Lui Liverpool nu-i place să fie presată, ceea ce s-a văzut din nou din primele minute. Mijlocul oscilează între calm și atitudine luptătoare. Pe de-o parte, Wijnaldum și Fabinho sunt capabili de creativitatea necesară pentru a dezlega diverse noduri, dar stilul lor languros se pierde în furtuna sălbatică a ocaziilor ăstora. Pe de altă parte, Henderson se aruncă în luptă cu îndârjirea unui adevărat căpitan, dar nu va fi niciodată o sursă de fler și inspirație.

Așa că totul a depins, cum se întâmplă poate prea des, de tridentul ofensiv, cu eroul ultimei confruntări, Divock Origi, în locul lui Firmino. Că nu va fi o după-amiază propice pentru axa lui Liverpool s-a văzut de pe la jumătatea primei reprize, când Salah a rămas singur cu Pickford, dar a șutat direct în portarul naționalei engleze. A fost de departe cea mai clară ocazie a jocului. Celelalte încercări s-au risipit ori în fața unei defensive conduse superb de Michael Keane și Kurt Zouma, ori în gheata propriilor atacanți.

Până la urmă, desfășurarea evenimentelor a fost o copie fidelă a ultimelor ediții, într-un derbi care dezvoltă încet-încet un șablon clar. Diferența e că, măcar de data asta, Liverpool n-a mai scos un as – norocos sau nu – din mânecă. Dimpotrivă, schimbările făcute de Klopp au ridicat sprâncene între observatori și i-au încruntat serios pe fani. „De ce Lallana și Milner, când era nevoie de Keita și Shaqiri?‟, e refrenul care s-a pornit după înlocuirile făcute de german.

Cel puțin inițial, Klopp a fost prea preocupat să salveze o picătură de optimism pentru a lua seamă de critici: „A fost OK, nu e perfect, dar e suficient. E nevoie de stabilitate acum. Sunt complet confortabil cu urmărirea (lui City). Cine vrea să fie lider în martie? Trebuie să fim pregătiți pentru șansele care o să vină.‟

Dacă o să vină, ar spune cei care se uită peste parcursul recent al lui City: 15 victorii în cele 16 meciuri oficiale din 2019. Dincolo, forma lui Liverpool nu e grozavă: în noul an, început cu înfrângerea de la City, echipa lui Klopp a câștigat doar patru din cele 11 jocuri oficiale din toate competițiile. Și a ajuns acum la al treilea 0-0 în ultimele două săptămâni.

Așa că dacă îl întrebi pe Pep Guardiola, îți va spune că își dorește chiar foarte mult să fie lider în martie. Iar Man City e acum lider, nu cu un meci în plus jucat, nu la golaveraj, fără asteriscuri. Faptul că și-a păstrat cumpătul într-un 1-0 (Mahrez) chinuit la Bournemouth, cu toate că i-au lipsit imaginația și eficiența, pare enorm de important. De ce? Pentru că nimeni nu-i poate garanta lui Klopp că Liverpool va mai primi șanse de-aici încolo.

 

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.