Man City şi Real Madrid se încurcă reciproc şi păstrează echilibrul în prima semifinală de Champions League

Danny Coposescu 27 aprilie 2016

Înainte de primul fluier, semifinala dintre Manchester City şi Real Madrid a oferit o mulțime de teme pentru introducere. În primul rând, povestea bogaților englezi care au ajuns pentru prima oară în istoria lor în faza asta a competiţiei. S-a vorbit mult despre şansele lui City – imaginea noului val, alături de Chelsea, PSG și altele ca ele – în faţa unei reprezentante a aristocraţiei fotbalului, cum e Realul. Despre cum se compară cele două loturi, care valorează împreună cât Produsul Intern Brut (PIB) al unui stat mic. Cu o oră înainte de joc, însă, toate lucrurile astea au căzut în plan secund, făcând loc unei întrebări mai concrete: unde e Cristiano Ronaldo? Nu era în primul 11, nu era pe bancă. Vestea mare a fost că portughezul încă nu şi-a revenit după o problemă musculară apărută împotriva lui Villareal, acum două săptămâni.

Manuel Pellegrini a primit astfel cea mai bună veste posibilă. Omul care a marcat deja 16 goluri în 10 meciuri europene sezonul ăsta avea să privească meciul din tribune, cu o pereche de căşti în jurul gâtului şi o expresie intransigentă pe faţă. Lui Cristiano nu-i stă bine altundeva decât pe teren. Poate și din cauza absenței lui, Man City şi Real Madrid, două echipe care au marcat împreună peste 200 de goluri sezonul ăsta, au terminat la egalitate, 0-0.

Din primul până în ultimul minut, ambele echipe şi-au arătat atâta respect încât ai fi zis că se curtează reciproc. Traumele unor înfrângeri demoralizante împotriva Barcelonei şi a lui Bayern în anii precedenţi l-au făcut pe Pellegrini să abordeze întâlnirea cu Realul într-un mod mult mai conservator: 4-2-3-1 cu doi închizători a fost reţeta zilei, iar a nu primi gol a fost scopul principal. Mai surprinzător a fost că nici madrilenii nu au fost deosebit de interesaţi de poarta adversă. Pe hârtie, chiar şi fără Ronaldo, echipa aleasă de Zidane părea chitită pe atac. Marcelo şi Carvajal sunt adesea două aripi deghizate în fundaţi laterali; Vazquez, Modric şi mai ales Bale în spatele lui Benzema sunt de ajuns pentru a provoca necazuri oricărei defensive. Şi totuşi, prima repriză a fost un meci de şah, iar scopul jocului a fost exclusiv să nu-ţi pierzi vreo piesă. De fiecare dată când vreuna dintre cele două adversare s-a pregătit să atace, cealaltă s-a retras ca într-o cochilie în propria jumătate, în linii perfect paralele. Asta a făcut ca orice recuperare a posesiei să găsească echipele fără oameni ofensivi între liniile adverse, deci fără susținere pentru vârfurile de atac. Aguero, respectiv Benzema, s-au trezit de multe ori singuri între o haită de apărători şi mijlocaşi defensivi. Cel din urmă, sătul de alergat fără minge, a început să se retragă din ce în ce mai mult, căutând balonul, ceea ce a lăsat careul şi mai gol decât era înainte. Bale, punctul focal al echipei în lipsa lui Ronaldo, s-a izolat complet pe flancul drept. Pe scurt, un fotbal mai puţin adecvat pentru o semifinală de cupă europeană.

În a doua repriză, Real Madrid şi-a amintit vag de propriul nume şi aşteptările care-l înconjoară şi a încercat să injecteze puţină energie în joc. Bale a trecut în centru şi a devenit prompt cel mai periculos om al oaspeţilor; Marcelo a dat frâu instinctelor sale ofensive şi şi-a pentrecut mult mai mult timp în jumătatea lui City și, până la urmă, am avut şi şuturi pe poartă. După ce Jese, înlocuitorul lui Benzema, a ciupit transversala cu o lovitură de cap, Joe Hart a trebuit să salveze de două ori împotriva lui Casemiro şi Pepe. Parada contra fundaşului portughez a fost punctul culminant al meciului, care s-a stins încet-încet, ca o lumânare, în ultimele minute.

Ambii antrenori au terminat meciul avut sentimente mixte. Zidane, care a reuşit cumva să-şi rupă din nou pantalonii într-un moment de agitaţie (remarcabil, având în vedere jocul relativ anost), a spus că echipele au şanse egale de a ajunge în finală. Pe de altă parte, Pellegrini a fost dezamăgit de prestaţia din atac: „Dacă nu poţi câştiga, 0-0 e un rezultat bun. Când am avut mingea, nu am putut face diferenţa. Nu am putut marca.‟

Senzaţia e că spaniolii îi privesc uşor de sus pe nou-veniţii de la City. Lucrul ăsta se vede poate tocmai în prestația de pe Etihad. Real nu crede că va avea probleme serioase în retur, şi nu a dorit să se complice în Anglia. Cel mai bun argument pentru interpretarea asta vine tocmai din gura lui Cristiano Ronaldo. Stând de poveşti cu fostul coleg de la Man Utd, Owen Hargreaves, acum comentator pentru o televiziune britanică, Ronaldo a recunoscut că accidentarea sa nu e deloc serioasă. „Dacă era finala, jucam‟, i-ar fi spus portughezul lui Hargreaves. Returul de pe Bernabeu e însă în balanţă şi, dacă vrea să joace la Milano în luna mai, Ronaldo s-ar putea să fie nevoit să trateze meciul de săptpămâna viitoare ca pe o finală.

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.