„O calificare la EURO 2017 poate schimba radical poziția și progresul fotbalului feminin românesc.” O discuție cu selecționerul Mirel Albon despre fotbalul feminin
Andreea Giuclea 19 septembrie 2016Naționala feminină de fotbal joacă marți, la Cluj (ora 20.00), ultimul meci din grupa de calificare la turneul final de anul viitor, unde poate ajunge pentru prima oară în istorie.
După ce, pe 15 septembrie, a învins cu 2-1 principala adversară în lupta pentru calificare, Ucraina, și-a asigurat locul doi în grupă, după favorita Franța. Șase echipe de pe locul doi se califică direct la EURO 2017, iar următoarele două vor juca un meci de baraj. Calculele sunt încâlcite și condiționate de rezultatele din celelalte meciuri. O victorie cu Grecia ar duce România direct la Euro în cazul în care Finlanda și Rusia nu ar câștiga propriile meciuri. Mai multe despre șansele de calificare aici.
Până aflăm deznodământul ultimei zi de calificări, am stat de vorbă cu selecționerul Mirel Albon despre ce înseamnă un astfel de moment pentru fotbalul feminin românesc.
Iată ce ne-a spus selecționerul României:
Despre victoria cu Ucraina: A fost un meci special, un meci despre care eu zic că nu se mai poate repeta, în care ingredientul principal și cel care a făcut diferența a fost dorința absolut extraordinară a fetelor de a realiza acest lucru și de a demonstra că pot. Am început jocul foarte bine, după care au părut câteva greșeli, probabil din cauza emotivității. Apoi dorința foarte mare a reușit să depășească toate impedimentele, și fetele au făcut un efort fantastic. Au fost mai mulți care au spus că avem probeleme fizice, că au apărut crampe. N-au fost probleme fizice, acele crampe au apărut pe fond emoțional, fetele au avut o emoție atât de mare încât au avut crampe musculare.
Despre meciul cu Grecia: Grecia e sub noi în clasament, dar este tot o echipă în creștere, cu potențial și cu viitor. Deocamdată, starea fetelor e foarte bună, sunt foarte încrezătoare. E clar că va fi emoție și de data asta, suntem atât de aproape de o performanță foarte mare. Sper ca încrederea în forțele proprii să fie atuul principal. Dacă fetele vor reuși să joace la un nivel bun, nu cred că se pune problema învingătoarei, pentru că în acest moment există o diferență de valoare și de pregătire între jucătoarele României și cele ale Greciei.
În meciul din tur, câștigat de România cu 3-1, în deplasare, căpitanul Florentina Olar a marcat un gol după o cursă de 70 de metri:
Despre importanța calificării: Probabil nu realizăm exact ce ar însemna, dar ar fi absolut fantastic, un vis devenit realitate. Poate că noi, cei direct implicați, eu ca antrenor și jucătoarele, am crezut în sinea noastră că vreodată am putea, dar era mai mult vis, o dorință pe care dacă o spuneai cu glas tare, lumea te credea puțin deplasat. Sau visător. Asta pentru că e o diferență foarte mare între noi și celelalte țări. De exemplu, Germania are peste un milion de jucătoare legitimate, și noi anul ăsta cred că am depășit un prag pe care eu îmi doresc să-l depășim de când am intrat în fotbalul feminin: am trecut de 1.000 de jucătoare legitimate. Prin 2001 cred că erau 100 și ceva, sub 200.
Astfel că această calificare poate să însemne enorm, în primul rând pentru a schimba poziția fotbalului feminin, pentru că multă lume consideră încă că fotbalul nu e un sport pentru fete. Dar dacă ar vedea astfel de meciuri de nivel înalt, s-ar putea schimba acest mod de gândire, din punctul meu de vedere deosebit de greșit.
Apoi, calificarea poate să ajute la dezvoltarea fotbalului feminin. Din experiența proprie, știu că sunt foarte multe fetițe care își doresc să joace fotbal, dar din păcate această mentalitate – că e din partea părinților, că e din partea profesorilor sau a societății care ajunge să le ironizeze -, le face să nu aibă curajul și îndrăzneala de a se apuca de acest sport.
Cred că o astfel de calificare și faptul că unele dintre aceste jucătoare ar ajunge modele ar schimba mult acest aspect și, automat, dezvoltarea fotbalului feminin din România ar lua-o pe un trend ascendent.
Despre evoluția fotbalului românesc în ultimii ani: Am stagnat câțiva ani, apoi a fost o creștere. Apăreau echipe, dar dispăreau altele. Însă în ultimii ani, cu o nouă comisie de fotbal feminin, cu un plan pus la punct, cu proiecte de dezvoltare care uite că dau roade, unul dintre ele tocmai a fost premiat de către UEFA, lucrurile s-au schimbat. Avem în jur de 1.300 de jucătoare legitimate, avem în fiecare an, prin aceste proiecte, peste 5.000 de fete care devin practicante. Unele ajung să se legitimeze, altele nu, dar măcar știu că există fotbal, fac parte din fenomen. Lucrurile merg spre bine.
La o zi după victoria cu Ucraina, UEFA a oferit FRF premiul HatTrick pentru dezvoltarea fotbalului feminin românesc prin proiectul “Fotbal și feminitate”, ajuns la a patra ediție.
Despre public: La meciul cu Ucraina au fost, cred, peste 2.000 spectatori, mai mulți decât de obicei, dar încă nu există la noi cultura aceasta de a participa la astfel de evenimente. E îmbucurător că au fost mulți copii și multe fetițe, care au creat o atmosferă excepțională, la sfârșitul jocului le auzeam din tribună strigând jucătoarele să le salute. Strigau „Numărul 10!”, dacă nu le știau numele. E un mare pas înainte, sper să se întâmple la fel și marți, poate vin chiar mai mulți și sper ca publicul din România să prindă gustul acestor jocuri.
Despre specificul fotbalului feminin: Fotbalul feminin are un farmec aparte, nu e atât de închistat și tacticizat ca cel masculin. De cele mai multe ori se înscriu mai multe goluri, sunt ratări mari, uneori se mai fac și greșeli. Dar fetele au demonstrat că pot să joace fotbal adevărat. Nu e doar o încâlceală în care își dau mingea și aleargă. Chiar pot să joace și au fost faze foarte frumoase, inclusiv la meciul cu Ucraina, care era un meci de calificare și unde spectacolul nu a fost principalul scop. Dar au fost realizări frumoase care au putut încânta publicul.
Fetele nu vor avea niciodată forța și viteza băieților. Dar sunt jucătoare care au o tehnicitate extraordinară. Eu zic că fotbalul feminin are și o eleganță aparte, iar succesiunea asta rapidă de ocazii și uneori meciuri cu foarte multe goluri îi dă un farmec aparte. Și cred că spectatorii, dacă vin și văd, își vor dori să mai vadă și cu altă ocazie.
Despre campionatul intern: Aici avem o problemă, pentru că a crescut numeric, prin numărul de echipe și de ligi, dar există încă o diferență foarte mare între echipa campioană, Olimpia Cluj, ASA Târgu-Mureș, care încearcă să țină pasul, și restul echipelor. În acest moment avem peste 40 de cluburi, dacă nu mă înșel. Superliga are 10 echipe, Liga I are două serii de 8 echipe, Liga III, în premieră, începe în această toamnă, și un campionat de junioare Under15, tot în premieră.
Să sperăm că o să crească și competiția internă, că interesul presei va fi mai intens după aceste meciuri și că antrenorii și conducătorii au înțeles că fotbalul feminin nu trebuie privit ca pe un hobby, ci ca pe un sport adevărat, și astfel și nivelul de pregătire să crească.
Este evident că este un progres, dar nu la nivelul la care mă așteptam, mai ales că văd cum se crește în alte țări. Și Federația a făcut eforturi, mai mulți membri ai cluburilor au participat la cluburi de studiu UEFA, au văzut cum se lucrează și ce s-a făcut în afară, pentru că nu-ți trebuie doar antrenamente ca să duci un club la un nivel bun, este nevoie de mult mai mult.
„Sper ca toată lumea să aibă alt entuziasm și altă încredere că se poate, după meciurile astea. De asta zic că această calificare poate să schimbe radical poziția și progresul fotbalului feminin românesc.”
Despre viitor: Sunt șanse să facem un turneu final bun, pentru că acum avem o echipă competitivă, am avea nouă luni să pregătim turneul, există jucătoare valoroase, cu experiență, avem și jucătoare tinere care au mai trăit experiența unui turneu final de junioare în 2012, la Campionatul European U19. Cred că, cu pregătire bună și plecând din poziția de outsider, putem fi una dintre surprize. În ultimii ani am progresat în fiecare an, ca și coeficient. Chiar și cu Franța, una dintre marile puteri ale fotbalului feminin mondial, am făcut progrese. Dacă în 2012 ne-au învins cu 6-0 într-un amical, acum am pierdut cu 3-0 în deplasare, unde două goluri au fost din offside, și doar cu 1-0 la Pitești, cu gol dat din penalty. S-au echilibrat forțele, avem momente în care putem să gestionăm astfel de meci și să jucăm de la egal la egal cu unele dintre marile forțe ale fotbalului continental. Sperăm că vom ajunge acolo și vom demonstra acest lucru la vară.
România-Grecia se joacă pe 20 septembrie, pe stadionul “Dr. Constantin Rădulescu” din Cluj, de la ora 20.00, și va fi transmis în direct pe TVR 3.
-
„One in a million” | Mulțumim, Helmuth Duckadam!
acum 3 săptămâni