Povestea The Football Brain, o platformă care digitalizează cluburile și academiile de fotbal, și a oamenilor care vor să aducă inovația și analiza de date în fotbalul românesc

Când a început să antreneze în Londra, suceveanul Bogdan Botezatu a fost șocat de cât de mult din activitatea cluburilor se desfășura online, chiar și la grupe mici de vârstă. Venea dintr-un mediu fotbalistic unde antrenorii își notau prezența la antrenamente în carnețele, iar acolo majoritatea echipelor foloseau platforme digitale pentru a-și gestiona activitatea, de la comunicarea cu părinții, la organizarea antrenamentelor, la evidența prestațiilor jucătorilor. Și-a promis că, atunci când se va întoarce acasă, unde visa să-și deschidă propria academie de fotbal, va aduce aceeași abordare la clubul său.

Jucase fotbal până la 22 de ani, dar s-a oprit când și-a dat seama că nu va reuși să ajungă mai sus de Liga a II-a. Absolvise Facultatea de Educație Fizică și Sport și ar fi putut lucra ca profesor, dar nu s-a regăsit în sistemul de învățământ local. N-a vrut să ajungă un antrenor care tot timpul se plânge de ceva, dar nu face nimic, așa că a plecat, „ca mulți români, cu capul înainte”, să vadă „cum e dincolo”.

Ca să se poată înscrie la cursuri de antrenorat în Londra, avea nevoie de experiență, așa că timp de doi ani a făcut voluntariat la cluburi locale. În paralel, muncea în construcții sau în restaurante, unde în pauzele de masă citea autobiografii de fotbaliști, fără să se lase descurajat de glumele colegilor. „Aveam nevoie de o sursă de venit. Lucram în timpul zilei în toate locurile posibile și seara mergeam să antrenez. Uneori mergeam și direct de pe șantier.”

Clubul la care voluntaria era partener al Academiei Tottenham și săptămânal ducea câte doi-trei copii să se antreneze cu grupele echipei londoneze. Nu avea nici transportul asigurat, era în pierdere financiar, dar simțea câștigul în altă parte: în experiență, acces la resurse, deschidere spre noi oportunități. Îi observa pe antrenori cum lucrează, își lua notițe, discuta cu ei. După ce-a absolvit un prim curs, a plecat cu un proiect în Statele Unite, unde a lucrat în fotbalul juvenil timp de doi ani. A avut experiențe similare în India și Canada, iar în 2020 a obținut licența UEFA B prin federația de specialitate din Irlanda de Nord. 

A știut mereu că vrea să se întoarcă în România, unde putea pune în aplicare tot ce-a învățat, cu un impact mai mare. Printre primele lucruri pe care le-a căutat când a pornit la drum cu clubul său, Start Suceava, în 2021, încă dinainte să aibă primul copil înregistrat, a fost o platformă care să-l ajute să se organizeze cât mai eficient. Își dorea un club modern, transparent, unde să formeze jucători capabili să performeze la cel mai înalt nivel. 

Căutând o astfel de soluție, a descoperit The Football Brain, o aplicație creată de un antreprenor IT din Iași care face chiar asta: ajută cluburile și academiile de fotbal să-și administreze echipele, competițiile, programul meciurilor și statisticile, să automatizeze plățile și să comunice mai bine cu sportivii și cu părinții.

„The Football Brain a devenit o parte integrată din modul nostru de lucru”, spune Botezatu, care acum are 39 ani. Folosește platforma zilnic și nu și-ar mai imagina munca de antrenor și manager de club fără ea.

Mai multă transparență

The Football Brain e un instrument digital creat de Armand Bertea (41 ani) în cadrul companiei sale de dezvoltare de software, Brandweb. Pasionat de fotbal, colabora din 2010 cu clubul din oraș, Politehnica Iași, pentru dezvoltarea site-ului și alte nevoi IT. Înainte de pandemie, la echipă a venit un președinte nou, care i-a propus să digitalizeze activitatea financiară a clubului. Se gândea și el la un produs IT în zona fotbalului, pe care l-a conturat mai bine în timpul unui bootcamp internațional dedicat start-up-urilor sportive.

Primul modul al aplicației a fost unul financiar, un instrument despre care crede că lipsește cluburilor din România și care le-ar ajuta să aibă un overview clar al activității financiare, să fie mai transparente și să aibă mai multă predictibilitate. Aplicația sa se conecta direct la contul clubului și avea acces la toate tranzacțiile, astfel că cele suspecte ar fi ieșit imediat în evidență. 

Plănuia să implementeze TFB la clubul ieșean și să-l folosească apoi ca studiu de caz în prezentări către alte echipe, însă președintele cu care a început colaborarea a plecat, iar planul nu s-a concretizat. Nu știa cum să ajungă la alte echipe, așa că s-a reorientat către sportul juvenil. La academiile și cluburile de juniori a simțit mai multă deschidere, seriozitate și o mai mare dorință de schimbare.

Lansată în 2021, platforma TFB e folosită acum de peste 60 de cluburi și academii, cele mai multe fiind cluburi private care au peste 2-300 de copii. Modulul financiar e în continuare cel mai utilizat, dar e diferit de prima versiune a aplicației. Cluburile îl folosesc mai ales pentru plățile online făcute de părinți – cotizații, participări la turnee, cantonamente sau echipamente. „Nu mă văd să stau cu chitanțierul în mână, n-aș putea face asta. Iar antrenorii cred că trebuie să se ocupe de altceva, nu să încaseze bani”, spune Botezatu, care are peste 250 de copii la clubul său din Suceava. „La noi la club, una dintre valori este transparența. Fără o platformă de acest gen, eu n-aș putea să mai trec transparență ca valoare a clubului.”

Un feedback mai obiectiv

Pe lângă modulul financiar, Bertea a adăugat și alte funcționalități relevante pentru academii, prin care le ajută să-și digitalizeze procesele administrative şi operaţionale: să organizeze grupele de copii, să aibă la un loc toate informațiile legate de meciuri și antrenamente, să poată folosi analiza video. Părinții pot vedea în aplicație profilul copilului, evaluările, programul antrenamentelor și pot confirma prezența la ele. Sportivii pot adăuga informații cerute de antrenori, cum ar fi greutatea sau percepția oboselii înainte sau după antrenament. Antrenorii pot urmări evoluția jucătorilor, își pot organiza sesiunile și pot oferi feedback mai obiectiv.

„Noi, practic, transparentizăm foarte mult din relația părinte-club, părinte-jucător”, spune fondatorul aplicației. „Lucrurile sunt mult mai clare și nu mai sunt nici discuții referitoare la banii achitați, nici referitoare la antrenamente sau de ce nu joacă copilul. Nu joacă pentru că a fost la 30% din antrenamentele de anul ăsta, de exemplu, sau pentru că la evaluare scrie acolo că relaționează foarte rău cu coechipierii, sau din alte motive.”

Posibilitatea de a oferi un feedback obiectiv e un beneficiu important și pentru Botezatu. Fiecare jucător primește la antrenamente o evaluare care urmărește cinci criterii – social, mental, tehnic, tactic și fizic –, fiecare cu alte subcriterii. Pe baza acestor note, fac rapoarte la trei, șase sau 12 luni, care le arată cum progresează, regresează sau stagnează un jucător. „Deși notele sunt, ca și la școală, subiective, totuși sunt, zic eu, un indicator mai bun decât o discuție care nu are la bază decât emoțiile antrenorului.”

O componentă pe care simte că nu o folosesc pe cât de bine ar putea e cea video. Filmează meciurile cu o cameră Veo, care recunoaște automat mișcările jucătorilor printr-un sistem inteligent de urmărire, nemaiavând nevoie de cameramani profesioniști. Platforma detectează și extrage apoi automat o serie de informații: goluri, cornere, lovituri libere, penalty-uri, șuturi pe poartă. E integrată în aplicația TFB, unde cluburile pot să evidențieze anumite faze și să eticheteze jucătorii, care pot înțelege mai bine cum să se îmbunătățească și își pot crea un CV video. Clubul sucevean are peste 100 de meciuri filmate, dar ar avea nevoie de cineva care să le analizeze mai detaliat, și momentan nu au suficiente resurse.

Primii pași în analiza datelor

Analiza de date a revoluționat în ultimii ani fotbalul profesionist, oferind echipelor un avantaj competitiv, printr-o înțelegere mai profundă a jocului. Tehnologia influențează tot mai mult deciziile tactice, recrutarea sau pregătirea fizică și ajută antrenorii și cluburile să facă alegeri mai informate, să identifice talente, să reducă riscul accidentărilor și să optimizeze transferurile. Echipele de top din Premier au în medie aproximativ 14 specialiști în analiza datelor (dublu față de media cluburilor din jumătatea inferioară a aceleiași divizii). 

Liverpool a fost primul club din Premier League care a înființat un departament intern de scouting bazat pe algoritmi avansați, care a contribuit la achiziționarea unor jucători-cheie în succesul echipei precum Mohamed Salah sau Sadio Mané. Dar și cluburi mai mici, cum sunt Brighton sau Brentford, se bazează pe modele de date ca să identifice jucători care ar putea fi neglijați de alții. 

Sunt și în România cluburi care au început să integreze analiza de date în procesele de scouting sau să colaboreze cu firme specializate în analiză video și tracking GPS pentru monitorizarea performanței, dar procesul e încă la început și întâmpină o serie de bariere, spune Andrei Angelescu (28 ani), Data & Insights Manager în cadrul Federației Române de Fotbal. Există o reticență culturală față de inovație, lipsesc infrastructura tehnologică modernă și educația digitală, iar resursele multor cluburi sunt limitate. Au puțini angajați, care se ocupă de mai multe proiecte în același timp și găsesc greu timp pentru direcții noi. La multe echipe, analiza datelor e în sarcina antrenorilor secunzi, în locul unui specialist. (Unele cluburi, cum e Dinamo, lucrează cu voluntari în zona de analiză a performanței și scouting.) 

În ultimii ani, Federația a încercat să accelereze inovația și digitalizarea fotbalului românesc printr-o serie de proiecte. A eliminat foaia de joc completată cu pixul și cerința de a viza manual legitimațiile jucătorilor – din ianuarie 2025 toate aceste operațiuni, precum și transferurile jucătorilor, sunt gestionate digital. A dotat cu camere video cluburile din Liga2, din SuperLiga Feminină și cele mai bune 24 de academii și a introdus un proiect de identificare și selecție a talentelor pentru echipele naționale care are la bază date obiective, dincolo de subiectivismul „ochiometriei”. 

Anul trecut, a lansat Intelligence Centre, o platformă prin care ajută cluburile să integreze analiza de date în activitățile zilnice și să ia decizii informate. Angelescu a fost printre cei care au pornit acest demers. Absolvent de marketing în Marea Britanie, unde a înțeles cât de ușor poate fi să analizezi și să colectezi date, a inițiat în 2021 primele astfel de proiecte în cadrul Federației. Pe măsură ce acestea au avut impact, s-a format în jurul lui un department de Data & Insights, din care mai fac parte doi colegi și un voluntar.

Prin Intelligence Centre, aceștia oferă gratuit consultanță cluburilor și academiilor, prin analize și rapoarte de scouting, analiză tactică sau analiza adversarilor. „Le oferim un slot de ore și ei pot alege cum vor să-l folosească. Pentru unele cluburi dăm date în forma brută și le prelucrează ei, pentru altele dăm rapoarte în baza unor întrebări sau unor ipoteze.” (Șase cluburi au semnat contracte de colaborare în primul an al proiectului.)

Un astfel de proiect e rar în fotbalul european, spune el. În țările vestice, cluburile au propriile echipe de analiză a datelor și nu au neapărat nevoie de o astfel de inițiativă. Iar în estul Europei, astfel de analize nu sunt încă foarte folosite. Nici Federația nu folosește încă toate tipurile de date care se pot colecta: lucrează în principal cu event data* și mai puțin cu tracking data.

Sunt mai multe tipuri de date care se pot colecta dintr-un meci: event data, care reprezintă toate interacțiunile jucătorilor cu mingea. Sunt informații care stau în spatele statisicilor care sunt disponibile și pe site-uri precum Flashscore sau Sofascore, la care cluburile au acces într-o variantă mai avansată (recuperări, dueluri, pase, fiecare fiind divizate în alte categorii: pase cheie, pase în ultima treime, etc). Toate aceste evenimente vin cu coordonatele de pe teren și pot fi mapate în diverse feluri, fie prin heat maps, fie prin pass maps, dacă vrei să surprinzi pasele unei echipe.

A doua categorie de date e cea de tracking data, care arată poziția jucătorilor și a mingii pe tot parcursul meciului, la nivel de secunde. Cu astfel de date se poate cuantifica, de exemplu, presiunea pe care adversarii o pun asupra unui jucător sau ce zone ale terenului sunt neacoperite din punct de vedere defensiv. Tot din acest tip de date se pot extrage parametrii fizici ai jucătorilor: cât a alergat fiecare, cu ce viteză sau ce număr de sprinturi.

A treia categorie e cea de skeletal data, care reprezintă datapoint-urile fiecărei încheieturi din corpul unui jucător, colectate și ele continuu. Sunt utile în arbitraj, pentru reconstrucții 3D ale jocului în timp real, în cercetare, pentru a crea experiențe interactive care să implice fanii sau pentru a îmbunătăți transmisiunile TV, prin vizualizări detaliate ale mișcărilor jucătorilor, formațiunilor tactice și dinamicii jocului.

„O schimbare cu care oamenii se luptă”

Aplicația dezvoltată de Bertea e un exemplu de inovație digitală, într-un ecosistem sportiv românesc slab administrat, sufocat de birocrație și destul de lipsit de transparență. Mulți antrenori nu țin astfel de evidențe nici măcar în format fizic, pe caiete. „Genul ăsta de antrenori sunt foarte greu de convins să folosească aplicația”, spune antreprenorul ieșean. Alții au spus că să-și introducă observațiile într-o astfel de aplicație ar însemna mai mult de muncă și că nu sunt plătiți suficient. 

Botezatu nu știe să existe la el în județ alt club care să folosească o platformă similară. La competiții, trebuie să achite uneori fizic taxele de participare. „Primesc o chitanță de hârtie, ce să fac cu ea?”. Sunt federații unde legitimările sau vizele medicale se fac în continuare pe carnete cu colțuri îndoite, precum cele școlare, care sunt ștampilate anual. Deși e gratuită, doar șase cluburi au semnat contracte de colaborare cu Federația pentru consultanța oferită de echipa Intelligence Centre în primul an al proiectului.

„Pentru noi, în România, e încă ceva ce ține de noutate și e o schimbare cu care oamenii se luptă”, spune Angelescu. „Antrenorii sunt obișnuiți cu metode mai convenționale, să aibă încredere în instinctul lor, în ceea ce le spune ochiul lor, versus datele pe care le poți avea la dispoziție și care pot să-ți arate ceva cu care nu ești neapărat de acord.”

E important și ca cei din managementul organizaților sportive să aibă cu adevărat acest domeniu pe agendă. „Pe de o parte, e vorba despre resurse, pe de altă parte e vorba de prioritizare. Trebuie să pornească de sus și să înțeleagă că nu e o piedică, ci un ajutor.” 

Bertea crede că schimbarea va veni din partea noilor generații. A întâlnit antrenori care au încercat să introducă ei aplicația în club și nu au reușit, așa că le-a dat acces la ea în mod gratuit, doar pentru grupa lor de copii. „Cred că trebuie o schimbare de generații, care se produce inevitabil. Nu poți opri asta. Marea majoritate a celor care folosesc The Football Brain sunt undeva poate până în 40 de ani.”

Există și alte proiecte locale care încearcă să simplifice barierele din calea performanței sportive cu ajutorul tehnologiei. Unele cu succes internațional, cum e Nordensa, o platformă de scouting și fan ownership dezvoltată în Cluj, prin care fanii pot investi în tinere talente din țări puțin reprezentate în fotbal, iar dacă aceștia reușesc, câștigă un procent din salariul lor. Tot ca să ușureze accesul tinerilor la resurse, know-how și susținere financiară, un fost baschetbalist clujean a creat Athlete Path, o platformă care conectează sportivii cu posibili susținători și cu specialiști (nutriționiști, psihologi sportivi, preparatori fizici) care să-i ghideze în drumul spre performanță.

Progresul se va întâmpla prin educație și prin expunerea la soluții și platforme, care sunt tot mai răspândite, e de părere și Angelescu. „Și cred că în timp se poate întâmpla lucrul ăsta și din perspectiva jucătorilor, care devin din ce în ce mai expuși ei la tehnologie și la date. Cei care sunt cu adevărat preocupați să fie cea mai bună versiune sportivă a lor o să găsească mereu oportunitatea în tehnologia pe care o au la dispoziție. Și a devenit foarte accesibil acum ca și ei să-și cumpere propriile dispozitive, să se monitorizeze, fie că vorbim de ceasuri smart, de brățări, inele.”

Un exemplu a avut loc la EURO 2024, unde stafful echipei naționale de seniori, condus de Edi Iordănescu, a decis să testeze niște inele care monitorizau jucători continuu, pe durata cantonamentului – să vadă cum au dormit, cum se odihnesc, care e nivelul de oboseală din corpul lor –, o tehnologie folosită și de echipa Angliei.

Angelescu crede că analiza datelor nu va mai putea fi neglijată în viitor și vede un interes tot mai mare nu doar în sportul de perfomanță, ci și în cel de masă. „Am fost într-o vizită la Federația din Olanda la începutul anului și spuneau că cel mai mare club sportiv din lume în momentul ăsta, din punctul lor de vedere, este Strava. Unde oamenii își încarcă activitățile sportive și au acces la istoricul lor de performanță sportivă și, chiar dacă faci asta amator sau doar de plăcere, te ajută și să te dezvolți, poți să-ți setezi niște obiective, să știi în orizontul a ce lucrezi, să vezi impactul unei zile mai proaste asupra alergărilor sau mersului tău cu bicicleta. Mi se pare că zona asta o să crească din ce în ce mai mult și la noi. Și eu încerc să o impulsionez pe cât de mult pot, să îi ajut pe oameni să vadă potențialul și cum ar putea să-i ajute.”

Să contribuie la dezvoltarea fotbalului românesc e ce-și dorește și Bertea, și e convins că digitalizarea poate ajuta la acest progres necesar. De asta, oferă gratuit aplicația cluburilor din medii defavorizate sau antrenorilor care au puțini copii, cere și implementează feedbackul primit și se pune în pielea părinților, mai ales că are și el un băiat de șase ani care joacă fotbal. „Până la urmă, beneficiarii finali sunt părinții și sportivii, probabil ei au cel mai mult de câștigat. Și cluburile, pentru că sunt mai organizate, dar cluburi mai organizate înseamnă părinți și sportivi mai mulțumiți.”

Material realizat în proiectul „DigITup” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea EDGE Institute.