România ajunge (în sfârșit!) la Jocurile Olimpice! Fetele trag de ele, înving Muntenegru și speră de-acum la calificare

Andrei Năstase 10 august 2016

Cu o apărare centrală mai energică și mult mai agresivă decât în primele două meciuri și cu câteva jucătoare aflate în ziua lor bună, România a reușit să treacă de Muntenegru, medaliata cu argint de la Londra. La capătul unui meci început timid și terminat bine, fetele s-au impus cu 25 la 21.

În mare pericol să rateze fazele superioare ale turneului olimpic, jucătoarele lui Tomas Ryde și Costică Buceschi au intrat în meci cu o singură opțiune: victoria. Au obținut-o nu pentru că au jucat excelent – cum o pot face – ci pentru că nici prin cap nu le-a trecut să piardă jocul.

Fără să strălucească, fetele au arătat mai proaspete decât zilele trecute, când Angola, dar mai ales Brazilia a jucat cu două viteze în plus. Intensitatea, un cuvânt la care ne-am oprit destul de des în ultima vreme, de când Ryde a preluat echipa, a fost bună: pe vârfuri, atente și chiar bătăioase, fiecare jucătoare a arătat mai bine decât acum două zile. Dar simplu nu a fost.

După un start corect – nici foarte bun, dar nici ratat, cum a fost cazul și cu Angola (0-3), și cu Brazilia (1-5) – echipa s-a văzut nevoită să țină aproape de o echipă a Muntenegrului condusă bine de Katarina Bulatović, colega Cristinei Neagu la Budućnost. Un test important trecut cu bine, căci adversarele nu au reușit desprinderea la două goluri distanță. Cum ar fi reacționat echipa lui Ryde – care recunoștea, după înfrângerea cu Brazilia, că fetelor le lipsește încrederea – dacă ar fi trebuit să revină de la două-trei lungimi depărtare? Nu știm, dar poate-i bine că nu am aflat în meciul acesta.

În schimb, România s-a ținut scai de Muntenegru pentru o bună bucată din prima repriză, a trecut înainte chiar pe final și s-a desprins la două goluri în ultima secundă, când Neagu a stabilit scorul pauzei: 11-9. Pentru prima dată la acest turneu, România avea avantaj de două goluri. Și s-a dovedit a fi un moment important, care a dat avânt fetelor pentru a doua repriză. Tot ce a mers greu, smucit, în prima parte, a mers mult mai lin în a doua: apărarea a fost și mai dinamică, atacul și-a recâștigat măcar o parte din ritm și creativitate, iar Cristina Neagu și Paula Ungureanu s-au lăsat din nou locuite de imensele jucătoare pe care le cunoșteam.

Nu a fost (nici pe departe) cel mai bun meci al acestei echipe, dar nimeni nu a jucat slab. Melinda Geiger a marcat patru goluri importante, a angajat bine pivotul, a scos două lovituri de la șapte metri, a scăpat și mingea, tot ea a recuperat-o, a făcut pași, apoi fault în atac. A făcut de toate, iar asta a echilibrat, măcar într-o măsură, un atac al României care în mod tradițional cântărește mai greu pe partea stângă. Extremele nu au mai ratat (patru goluri pentru Laura Chiper, trei pentru Valentina Ardean Elisei), Oana Manea n-a greșit mai nimic toată seara, iar Gabi Szucs și Gabi Perianu, în apărare, au contribuit masiv la fiecare blocaj sau fault tactic care a sărăcit de idei atacul advers.

Un joc început timid, cu semnale confuze – Cristina Neagu a marcat de la nouă metri, direct în vinclu, și a ratat de la șapte, spărgând panoul publicitar de lângă stâlpul din dreapta -, s-a așezat tot mai bine pentru România, care s-a sprijinit pe munca din apărare pentru a-și face curaj să atace. Orice indecizie din ofensivă a fost răscumpărată în apărare, unde fetele și-au redescoperit o parte din agresivitatea din zona centrală și, treptat, au început să le forțeze pe Bulatović și Popović la rezolvări complicate. Când muntenegrencele au găsit soluții, Paula (cu un procentaj de peste 40%) le-a închis ușa.

Așa că vocile din apărare s-au auzit tot mai tare – “pleacăăă, vezi că pleacă, strânge!” – blocajele au fost sărbătorite din ce în ce mai energic, iar echipa s-a prins cu ambele mâine de meci. Ratări simple au fost din nou (și încă numeroase), la fel și ezitări sau greșeli individuale la construcție, dar fetele nu au mai căzut. Ba dimpotrivă. Când Neagu a început să ia jocul pe cont propriu, cu câteva șuturi năprasnice, ba din tavan, ba de pe picioare, echipa a prins, pentru prima dată de când este la Rio, ceva viteză: România s-a dus mai întâi la trei goluri (13-10 și 16-13) apoi la patru (19-15), și chiar dacă a fost trasă înapoi, s-a desprins din nou.

Cristina Neagu a terminat meciul cu 11 goluri și, chiar dacă nu e încă la 100%, pare să-și recapete ritmul. Dar îmbucurător este că celelalte fete s-au arătat dispuse să-și asume mai multe. Nu le-a ieșit mereu, dar apărarea adversă a fost pusă mereu să ghicească, iar asta i-a prins bine și Cristinei.

Ce fel de echipă a României vom vedea în meciul următor? E greu de spus. În orice caz, fetele s-au ridicat de la podea, iar la umbra unei victorii muncite și meritate pot găsi acum încredere și energie pentru următoarele două meciuri.

Urmează Spania, vineri (de la 20:40), când România nu are voie să piardă. Ibericele au învins tot astăzi Brazilia, s-au dus și ele la patru punte din trei jocuri, complicând și mai tare calculele calificării. Mai mult, stilul Spaniei, cu jucătoare care se bazează mult pe duelurile unu la unu, care caută foarte des depășirea, e destul de incomod. În plus, Spania are – în Pena – una dintre cele mai în formă jucătoare de la acest turneu final.

În ultimul meci (duminică, ora 22.40), fetele vor întâlni cu Norvegia. Dacă nordicele trec de Angola, în fața României vor sta patru echipe cu 4 puncte fiecare. Din cealaltă grupă se vor califica Rusia, Suedia, Franța și Olanda.

 

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Happening now
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.