Simona a respins toate dubiile care pluteau asupra debutului ei la Australian Open. Iată cum

Treizecizero.ro 15 ianuarie 2019

Într-un ipotetic curs de tactică, la capitolul „Ce să faci și ce să nu faci când dai peste un adversar care rupe mingea”, Simona Halep a contribuit de-a lungul anilor cu câteva meciuri-studiu de caz. Ultimul, cel de azi contra estonienei Kaia Kanepi. Fanii români își amintesc cu dinții strepeziți de nume precum Lucic-Baroni, Sharapova, Muguruza, Ostapenko. Ce-i drept, în ultimii ani, Simona gestionează mult mai bine meciurile contra jucătoarelor de profil Goliat, în sensul că învață din ele și învață destul de repede. În plus, orgoliul și încrederea sporită în capacitățile ei o ajută să-și ia revanșa rapid.

Încă de la început, Simona a dat impresia că a venit să joace, nu să facă act de prezență. Chiar așa, primul set a fost cumplit: Kanepi, proaspătă, transforma tot în winnere, mai ales pe forehand. Schimburile se terminau repede: backhandul o ținea în ele până prindea ceva cu dreapta, iar serviciul o scotea invariabil din game-urile in care Simona se apropia de ea. Simona a reușit un break inițial, dar l-a pierdut repede și de acolo totul a devenit o luptă de hărțuială.

Din punct de vedere tactic, setul unu a fost un coșmar: Simona avea foarte puține locuri unde să dea mingea fără să fie asasinată instantaneu. Totul trebuia lovit lung, fie pe centru pentru a o țintui pe Kanepi în spate, fie în lung de linie, ca să nu ajungă la ele.

Aceste ținte erau foarte mici, iar crosurile erau mai toate moarte sigură. În plus, forța brută a mingilor care veneau o dădea pe spate – primul set Simona a fumegat și a tot zis ceva de „picioare”. Inițial, am crezut că nu e mulțumită de jocul de picioare, dar nu avea sens, pentru că se deplasa bine. Ne-a lămurit Courtney Nguyen, WTA Insider, într-un tweet: „Forța Kaiei o împinge în spate și Simona a spus mereu că are nevoie (de forță în) picioare împotriva jucătoarelor care lovesc tare.”

Primul set a fost ca o bătălie între un tanc și o dronă care îi dădea târcoale, căutând punctele slabe. Am avut mare noroc că serviciul n-a lăsat-o când îi era lumea mai dragă, dar schimburile au fost extraordinar de frustrante: multe winnere ale estonienei, multe tușe, multe out-uri mici, multe challenge-uri. De fapt, dacă te uiți pe statisticile din primul set, ale Simonei sunt solide toate, iar diferențele între ea și Kanepi foarte mici. Cu toate astea, nu cred că Simona s-a simțit vreo clipă la cârma meciului. La 5-6 a salvat două mingi de set și a împins cu un efort supraomenesc setul în tie-break. Kanepi a jucat însă o variantă distilată a tenisului din restul setului, lovind cu precizie și forță, încheind și cu un voleu de îndemânare. Alarmele de „upset” începeau să sune.

Cu toate că felul cum progresa jocul ne dădea puține motive de speranță, atitudinea Simonei era încurajatoare: da, fumegatul, mormăitul, gesticulările, toate mi se păreau de bun augur. Simona era acolo, în meci, iritată, dar prezentă. Și căuta. Și cine caută, găsește.

Citește articolul complet pe Treizecizero.ro

***

Simona: „A fost o victorie importantă, am avut ceva presiune pe umeri”

Simona a avut o conferință de presă foarte cuprinzătoare după succesul din turul 1 cu Kaia Kanepi. A explicat pe îndelete ce anume face acest rezultat unul semnificativ pentru ea, a spus că nu e la nivelul ei cel mai bun, dar nici nu e departe și a vorbit despre cum vede turneul și sezonul plecând de la această primă victorie după patru luni.

Despre ce înseamnă pentru ea victoria de azi

„A fost un meci excelent. Cred că amândouă am jucat foarte bine pentru primul tur. A fost o tragere grea, dar sunt foarte fericită pentru victorie, cu siguranță e importantă pentru mine, ținând cont că am ajuns fără încredere aici. De la Cincinnati nu mai câștigasem un meci. E un început frumos, o zi bună pentru mine”.

Despre ce anume face atât de dificile meciurile cu Kanepi

„E o încercare mare. În plus, primul tur la Slamuri nu e niciodată ușor. Am mai și pierdut cu ea la US Open, deci a fost ceva presiune pe umerii mei. Dar am zis că n-aveam nimic de pierdut. Știu că ea lovește mingea extrem de puternic, așa că știam că o să-mi ia ceva timp ca să trec la conducere în meci. Nu am renunțat, asta a fost foarte important în această seară, cred că de aceea am putut să câștig meciul”.

Dacă atârnă greu în gândurile ei faptul că nu mai câștigase un meci de patru luni

„Dacă stau să mă gândesc la toate astea, nu mai pot să joc tenis (zâmbind). Așa că nu am stat să mă gândesc. Mi-am asumat un risc venind aici târziu, să stau acasă mai mult, pentru că asta mi-am dorit, asta am simțit că am nevoie. De aceea am spus că n-am așteptări intrând în turneu. Obiectivul e să-mi găsesc ritmul cel mai bun, iar după tenisul excelent din seara asta cred că sunt cu un pas în față”.

Despre ce-și spunea în momentele în care meciul mergea într-o direcție nefavorabilă ei

„Da, am fost destul de vocală (zâmbind). Cred că mă simțeam un pic prost că am ajuns așa târziu aici. Dar mi-am zis că un singur lucru nu trebuie să faci: nu trebuie să renunți. Poate de aceea am reușit să mă agăț de fiecare minge. Cred că e cel mai bun meci pe care l-am făcut în ultima vreme, am jucat fiecare minge, ceea ce e o îmbunătățire. Sunt doar fericită că am putut câștiga, nimic altceva nu contează, pentru că încă nu sunt la nivelul meu cel bun. Ce încerc e să mă simt tot mai bine și să mă îmbunătățesc de la o zi la alta”.

Citește declarațiile complete ale Simonei pe Treizecizero.ro

 

Foto: TennisAustralia

***

NOU! Tricou Grand Slam Life. Disponibil acum pentru precomenzi în Shopul 30-0!

Tricoul inspirat din viața fanului de tenis, organizată în jurul celor patru mari turnee de Grand Slam, turnee găzduite de patru orașe electrice și cosmopolite. Poartă cu tine spiritul din Melbourne, Paris, Londra sau New York!

Disponibil pentru precomenzi AICI.

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.