Bayern a bătut recordul de care s-a ferit atâția ani, dar ce înseamnă transferul lui Hernandez pentru fotbalul german?

Lead.ro 29 martie 2019

„Bayern München nu va sta cu mâinile în sân“, ne anunța Uli Hoeneß, ușor iritat, dar totuși calm, după eliminarea lui Bayern din Liga Campionilor. El și Rummenigge ne avertizau – o dată în plus – că urmează să vedem cea mai mare fereastră de achiziții din istoria clubului. Ei bine, fereastra asta a fost deshisă larg: cumpărându-l pe Lucas Hernandez de la Atletico Madrid, pentru 80 de milioane de euro, Bayern München nu doar că și-a spulberat precedentul record al celui mai scump transfer – ceva mai mult de 40 de milioane de euro pentru Corentin Tolisso -, dar a oferit primul indiciu că nu e dispusă să piardă (fără luptă) contactul cu vârful fotbalului european. Vor urma și alte dovezi, dar transferul lui Hernandez anunță deja o schimbare importantă și pentru Bayern, și pentru fotbalul german.

*

Lucas Hernandez, titular în toate meciurile Franței la Mondialul din Rusia, a devenit acum al doilea cel mai scump fundaș din istoria fotbalului, foarte aproape de Virgil van Dijk, cumpărat de Liverpool pentru aproape 85 de milioane de euro. Dar aici nu-i vorba doar de bani, ci mai degrabă de intenție: Hoeneß și Rummenigge s-au săturat să privească din vitrină cum copiii mai mari, mai răsfățați, pun mâna pe toate jucăriile. 

Așa că Bayern, care a început și anul ăsta cu șapte oameni pe care s-a bazat și în sezonul triplei din 2013, a intrat în a doua etapă de schimbare a echipei: tinerilor germani Sule (adus pentru puțin peste 20 de milioane de euro), Gnabry (sub 10 milioane) și Goretzka (adus gratis de la biata Schalke) li se alătură Hernandez (23 de ani, contract pe cinci ani), care vine să completeze „filiera franceză“ de la München – va pleca Ribery, dar fundașul dreapta Pavard (35 de mil. euro) a fost luat deja de la Stuttgart. Cu Coman, Tolisso, Pavard și Hernandez, Bayern va avea în vestiar o bună parte din tânăra echipa a Franței, campioana mondială de anul trecut. Dacă alți doi-trei jucători dintr-o listă pe care apar numele lui Havertz, Werner, Hudson-Odoi sau Nicolas Pepe vor fi și ei atrași în Bavaria, atunci clubul se va distanța definitiv de echipa care i-a adus atâtea trofee în ultimii șase ani. 

Câțiva jucători vor pleca, cel mai probabil Boateng, dar nu va fi singurul. Se știe deja că Robben și Ribery sunt la ultimul lor sezon cu Bayern, la fel și Rafinha; Hummels și Martinez ar mai putea rămâne, dar ce se va întâmpla cu Thiago? Dar cu David Alaba? Asta din urmă e o întrebare importantă pentru fanii lui Bayern. Excelentul parteneriat pe care fundașul de bandă l-a avut cu Ribery pe partea stângă a ajuns aproape de final, iar acum, prin Hernandez, un apărător central care poate juca și în lateral, Bayern are o opțiune în plus pe postul lui Alaba. 

Cu toate astea, nimeni nu se va grăbi să ceară oferte pentru austriac, căci directorii lui Bayern n-au uitat de accidentările ultimilor ani. Chiar Hernandez a fost deja operat la genunchi, la doar o zi după vizita medicală, pentru a fi gata de joc în startul sezonului următor (deși contractul lui începe în vară, el s-a mutat deja la München). Și din moment ce Coman s-a operat deja de două ori la ligamentele gleznei, iar Tolisso abia a revenit la echipă după refacerea ligamentelor încrucișate ale genunchiului, mai multe opțiuni ar înseamna mai multă siguranță. Și mai multe bătăi de cap pentru Niko Kovac, dacă acesta va fi păstrat mai departe de sezonul actual. În ce-l privește, decizia va fi probabil luată în următoarele luni.

Între timp, Bayern va căuta să-și apare titlul în fața unei Dortmund revenite și ea dintr-o cădere de formă cauzată tocmai de câteva absențe: când lipsesc, Piszczek și Reus încă nu au înlocuitori la fel de valoroși, iar Dortmund, pentru toată calitatea din primul 11, încă nu se măsoară cu Bayern când vine vorba de valoarea întregului lot.

Așa se explică de ce vestea că Bayern are de gând să investească din nou serios într-o echipă care să-i aducă succes în Liga Campionilor a creat ceva îngrijorare pentru Borussia și fanii ei. Ultima dată când BVB i-a luat lui Bayern titlul, în două sezoane consecutive, 2011 și 2012, Bayern și-a depășit și atunci recordul pentru cel mai scump transfer: a fost adus Javi Martinez, pentru 40 de milioane de euro, de la Bilbao, iar alături de el au ajuns la München și Dante, Shagiri, Mandzukic sau Pizarro. Toți au fost serios implicați în performanțele din 2013, când Bayern a pus mai bine de 20 de puncte între ea și Dortmund, pe care a învins-o, mult mai greu, și în finala Ligii Campionilor. Au urmat atunci alți cinci ani de dominație totală, un episod pe care BVB nu-l vrea repetat și acum. Mai ales că de data asta Zorc și oamenii lui nu se vor plânge de lipsa banilor. Vânzările lui Dembele, Aubameyang sau Pulisic au adus, numai ele, aproape 250 de milioane de euro în conturi; financiar, Dortmund e mai pregătită azi să o concureze pe Bayern.

Iar dacă Borussia va reacționa cum se cuvine – păstrându-și jucătorii și completând echipa acolo unde e nevoie -, perioada începută odată cu marele transfer al lui Bayern va fi folositoare pentru întregul campionat german. Și indiferent cina va câștiga cursa asta echilibrată pentru titlu, Bayern (de fapt, întreaga Bundesligă) trebuie să-i mulțumească lui Dortmund pentru șutul în fund. Îngrijorați de eșecul din Europa și speriați de gândul că BVB le poate lua de pe masă tot ce li se cuvine, bavarezii fac acum ce au făcut și în trecut: un salt la următorul nivel.

Dacă rezultatele vor fi aceleași, atunci Bundesliga va fi mișcată și ea în direcția bună. Dar pentru asta, Dortmund și alte echipe ambițioase – poate Leipzig? – trebuie să țină aproape și la anul. O eventuală competiție la nivel mai înalt decât acum – când cele 60 de puncte pe care Bayern și Dortmund le-au adunat din primele 26 de meciuri arată și derapajele celor două, nu doar calitățile lor – ar trage înainte întregul campionat.

Sigur că pe celălalt mal, de unde privesc cei plictisiți de lipsa echilibrului ultimilor șase ani, transferul lui Lucas Hernandez nu aduce neapărat speranță: dacă Bayern se pregătește să-și strivească iarăși concurența, asta nu poate fi o veste bună pentru campionat. Cât timp Bayern a câștigat fără probleme, criticii (și ăștia-s fanii Premier League) au spus despre Bundesliga că este, la fel ca Ligue 1 sau Serie A, o „farmers league“: previzibilă ca naiba și bună doar pentru export. Așa că revenirea lui Dortmund și căderea lui Bayern au fost aplaudate în toată Germania.

Și totuși.

La ce e bună o cursă echilibrată, din moment ce valoarea titlului din 2019 va fi diluată serios de ratările europene? Pe câți interesează că în Portugalia, Turcia sau România există o luptă echilibrată pentru titlu? Cine are nevoie de echilibru la nivelul de jos?

Așa cum notam acum câteva săptămâni, titlul din Anglia o să vină cu greutatea puterii confirmate în Europa: patru echipe în sferturile de finală ale Ligii Campionilor, alte două în sferturile Europa League. Dincolo, Bundesliga a rămas cu o singură piesă pe tablă: Frankfurt e încă în Europa League…

Altfel spus: ce miză va avea trofeul de campioană a unei ligi care-și pierde din valoare? Și-n completare: cine s-a plâns de dezechilbru în 2013, când Bayern a câștigat titlul cu 25 de puncte avans, dar Dortmund a ajuns în finala Champions League?

La fel ca orice altă competiție, Bundesliga are nevoie de echilibru (și de „star power“) pentru a fi mai interesantă. Însă echilibrul ăsta trebuie să fie la nivel înalt: în loc de căderea liderului, saltul valoric al urmăritoarelor. Bayern, prin transferul lui Hernandez, arată că are toate intențiile să rămână sus. Cum vor răspunde Dortmund, Leipzig și celelalte?

 

 

 

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.