Tot ce trebuie să știi despre Jocurile Olimpice după primele trei zile. Ce-au făcut sportivii români și ce se întâmplă în alte sporturi

După trei zile pline de emoții și trăiri de tot felul, și mai ales, fără nicio medalie pentru delegația României, tragem linie și privim în urmă. Pare că Jocurile de la Rio țin să ne dea o lecție despre cum să pierzi.

Românii la Rio 2016

* Varianta scurtă? Amar, cu mici nuanțe de dulce. Varianta lungă? Dulcele vine din victoria frumoasă a lui Adrian Crișan, ajuns până în optimi la tenis de masă după un meci maraton cu Lee Sangsu. Amarul, firește, din înfrângerea drastică de la handbal, din sentimentul de “atât de aproape” indus de rezultatul de la judo, sau din ratarea calificării în finala de tir a lui Alin Moldoveanu. Să vedem ce-i cu fiecare în parte.

* Unde s-au rătăcit fetele de bronz de la Mondialul din iarna trecută? O zi cum rar se întâmplă în sport, în care naționalei de handbal nu i-a mers nimic, s-a sfârșit cu o corecție drastică aplicată de Brazilia, o echipă care se hrănește din energia fanilor de acasă. 26-13 a fost, scor după care e limpede că fetele nu mai au încredere în ele.

* Sportul românesc s-a aflat cel mai aproape de o medalie la aceste Jocuri Olimpice prin intermediul Corinei Căprioriu. Calificată în semifinale, judoka antrenată de Florin Bercean avea două șanse la podium. A ratat în prelungiri finala pentru aur, pentru ca, la puține minute după epuizanta confruntare cu Rafaela Silva, să piardă și în fața portughezei Telma Monteiro. A încheiat în lacrimi: “Nu e ghinion, ăsta-i sportul de performanță!”, a spus Corina. La Londra, acum patru ani, ea a luat argint.

* Alin Moldoveanu a ratat calificarea în finala la tir și nu-și va putea apăra aurul de la Londra. Dar e ceva în povestea și în atitudinea acestui sportiv care-l recomandă. Spre exemplu, etica muncii. Merită să-l apreciem pentru că a făcut tot ce a putut. De altfel, a ne aprecia campionii chiar și atunci când nu mai câștigă face parte dintr-o normalitate după care tânjim.

* Florin Mergea și Horia Tecău se profilează a fi una dintre cele mai bine conturate șanse la medalii nu doar pentru delegația de tenis, ci pentru întreg lotul olimpic al României. Ar fi fain pentru sportul pe care-l iubim cu toții, dar mai e foarte mult până departe. Ajunși în sferturile de finală fără set pierdut, Mergea și Tecău au un meci tare greu azi cu Melo/Soares, reprezentanții țării gazdă.

* Pe lângă băieți, azi le avem în concurs și pe Andreea Mitu și pe Raluca Olaru, care joacă în turul doi al tabloului feminin de dublu. Misiunea lor e foarte grea: joacă împotriva rusoaicelor Makarova/Vesnina, cele care le-au învins pe Halep și pe Niculescu în acea finală frumoasă de la Montreal. Tot azi se decid înscrierile și tabloul de dublu-mixt. O posibilă pereche Tecău – Begu ar avea șanse să prindă tabloul de 16 locuri. Meciurile încep miercuri.

Best of the rest

* Condusă de Kōhei Uchimura, considerat Superman al gimnasticii, Japonia a câștigat aurul olimpic pe echipe, singurul care-i lipsea lui Uchimura, care mai are un titlu individual, patru de argint și 10 aururi mondiale în buzunar. Pe podiumul masculin au urmat rivalele tradiționale, Rusia și China. Azi e competiția feminină, dar acolo știm deja cine va câștiga.

* Am fost triști când judoka Corina Căprioriu a fost învinsă în semifinala categoriei 57 kg de Rafaela Silva, dar brazilianca are o poveste impresionantă. Născută în Citade de Deus, celebra favelă rău famată din Rio, a descoperit în judo un sport în care și-a putut canaliza violența creată de nevoia de a supraviețui pe străzi. Pe sub kimono are tatuat, lângă cercurile olimpice, un text în portugheză: “Dumnezeu știe cât am suferit și ce-am făcut ca să ajung aici”. Acum e campioană olimpică.

* Am auzit încurajările exuberante ale brazilienilor la meciurile pierdute de fetele noastre la judo, am văzut valurile făcute de aceiași suporteri în sala de handbal. Urările, strigăte și dansurile s-au regăsit și la sporturi unde e nevoie de mai mare concentrare, ca tenisul de masă sau scrima. Nu e de fiecare dată fair-play, dar așa sunt brazilienii, spun cei mai mulți oficiali. „Vin la sport cu inima de la fotbal.”

* Apropo de favele, iată o imagine grozavă reușită de Getty, care sumarizează excelent contrastele sociale propuse de această ediție a Jocurilor Olimpice. 22 la sută dintre cele 6 milioane de locuitori ai orașului gazdă trăiesc în favele. Despre care, dacă te interesează, poți găsi detalii și context în acest material video.

* De ce este Simone Biles imbatabilă? O explicație, în acest mic proiect de la New York Times. În calificări, gimnasta americană și-a respectat reputația, clasându-se prima, înaintea colegelor ei, Aly Raisman și Gabby Douglas. Biles a fost prima și la trei dintre aparatele la care a concurat.

* Dacă urmărești cursele de înot, sigur te-a impresionat Katie Ledecky, măcar un pic. Washington Post a scris, în urmă cu ceva săptămâni, cum a ajuns Katie mai bună decât oricine altcineva la sportul ei.

* Prima dată când rugby-ul feminin în 7 se desfășoară la JO. Și avem deja o campioană.

* Detalii importante din competiția de volei pe plajă, care-i, foarte probabil, cel mai brazilian cu putință eveniment al acestei ediții a Jocurilor.

* Usain Bolt s-a distrat, nu glumă, la conferința sa de presă de dinaintea startului la “ultima mea ediție a Jocurilor”. Bine, conferință e o formă de a-i spune. Dar Bolt și-a arătat și partea serioasă.

* Prima americancă participantă la Jocuri purtând un hijab spune că semnificația momentului e mai importantă decât propria ei persoană. Mesajul ei, scrie ESPN, nu se termină odată cu concursul.

* Spre final, iată aceste topuri interesante de la FiveThirtyEight: care-s cele mai bune și cele mai neinspirate sporturi olimpice?

* La 34 de ani, locul, rolul și rostul Serenei Williams în sport încep să fie tot mai clar conturate. În acest context, merită să urmărești acest monolog dedicat Serenei de Bill Simmons, celebrul jurnalist american, în noua sa emisiune produsă pentru HBO.