Atât de aproape! România se oprește în fața Norvegiei într-un alt meci dramatic. Fetele au șansa bronzului, contra Poloniei

Lead.ro 18 decembrie 2015

România a făcut un nou meci extraordinar la Mondiale. Fetele au luptat până în ultima secundă contra Norvegiei, adversara în fața căreia a pierdut cu regularitate în ultimii ani, cel mai recent, chiar în grupe. Dar de data asta le-am pus probleme mari. Repriza a doua a fost excepțională, una dintre cele mai bune făcute de România în ultimii ani. În loc să clacăm psihic, conduse cu 3 goluri la pauză, am revenit. Ba chiar am condus, am avut două goluri avans. Iar în ultimele trei minute s-a jucat cu inima în gât. Niciuna dintre echipe n-a găsit plasa, niciuna n-a putut da lovitura de grație. Norvegia a obținut un șapte metri, dar Paula Ungureanu a scos fantastic. Apoi, după ce ne-am apărat iar bine la ultima posesie a nordicelor, am avut ultimul atac în timpul regulamentar, în ultimele secunde. Ajunsă la Elisei-Ardean, mingea n-a găsit poarta. Pentru al doilea meci consecutiv, după grozava victorie cu țara gazdă, Danemarca. Scenariul e aproape identic: avem șansa desprinderii în ultimele secunde, dar nu reușim. Vor depăși șocul și acum? Norvegia s-a desprins, dar fetele au revenit iar de la trei goluri, așa cum o făcuseră de câteva ori și în timpul regulamentar. Au fost în meci până la final. Au dat totul.

De data asta, n-a fost suficient: am pierdut, 35-33, în reprizele de prelungiri. Dar fetele noastre merită o îmbrățișare pentru efortul de azi. Pentru curaj și pentru sângele rece senzațional. Pentru cele trei meciuri memorabile pe care ni le-au oferit.

Jucăm cu Polonia, duminică, la 15:45. Avem încă șansă la o medalie, cea de bronz. Finala mare a fost atât de aproape. Data viitoare. Acesta nu e doar turneul care ne-a reîndrăgostit de handbal, dar e turneul care poate încuraja și trezi din letargie tot sportul românesc. Avem o echipă națională în primele patru din lume. Bravo, fetelor!

 

*

Primele reacții

„Niciodată nu l-am văzut pe Tomas Ryde zăpăcit. Fără control. Acum, după fluierul de final, se pierde. Încearcă să intre în teren să-și consoleze jucătoarele, dar dă înapoi. Se pocnește cu mâna pe pulpă. Și iar, și iar. Pune mâna pe un bidon energizant și îl prăpădește de pământ. Nu aude, nu-l vede pe oficialul care încearcă să-l liniștească. Apoi, când o vede pe Gabi Perianu plângând, e transformat. Aleargă – în stilul lui greoi – în teren, o ia în brațe și o sărută pe obraji.”

Povestea primelor minute de după meci e aici.

Primele declarații de după meci:

Costică Buceschi arată că România se poate bate de la egal la egal cu oricine. Alexandru Dedu merge chiar mai departe: „Lumea și-a reamintit de handbal. E o emulație fantastică. E un turneu mondial care obligă”. Tomas Ryde spune că e mândru de fete. Fetele însele spun același lucru, că sunt mândre de echipă. Cu toții se uită deja spre Polonia, ca să închidă turneul pe un ton pozitiv. Cu o medalie.

Toate declarațiile importante ale protagoniștilor sunt aici.

 

Articole similare
Happening now
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.