Campionatul Mondial de Atletism de la Doha, între strălucire și dezastru

Radu Marina 30 septembrie 2019

După doar patru zile de la începerea Campionatului Mondial de Atletism, eveniment ce anul acesta se desfășoară în Qatar, veștile care vin dinspre Doha nu sunt deloc grozave. Mulți dintre sportivii care deja au concurat ori jurnaliștii prezenți în Qatar consideră competiția un „dezastru”, un „eșec” sau un „campionat al supraviețuirii”. Asta, deși din punct de vedere al tehnologiei și al condițiilor oferite sportivilor (piste, zone de încălzire și de antrenament), Campionatele se anunțau a fi dintre cele mai strălucitoare.

Problemele întâmpinate de atleți sunt atât lipsa de interes pentru eveniment, cât mai ales căldura insuportabilă și umiditatea ridicată. Cea mai recentă dovadă, din cele 68 de concurente înscrise la maraton, 28 dintre ele nu au putut termina proba, multe dintre ele având nevoie de targă sau scaune cu rotile pentru a putea fi transportate și scoase de pe pistă. Ba mai mult, 16 sportive nu au putut parcurge nici măcar jumătate din distanța totală.

„Vedeai efectiv cum cineva din fața ta cade pe traseu și asta era extrem de îngrozitor și înfricoșător. Pentru că știai că puteai fi tu în următorul kilometru sau următorii 500 de metri. A fost într-adevăr înfricoșător, intimidant și descurajant. Sunt doar recunoscătoare că am terminat proba pe picioarele mele” a povestit Lyndsay Tessier după terminarea cursei încheiate pe locul 9.

Căldura excesivă din Qatar nu a fost o necunoscută pentru organizatori. Știau de acest factor încă din momentul în care a fost luată decizia ca Doha să găzduiască a 17-a ediție a Campionatelor Mondiale de Atletism. Dar au încercat să atenueze asta prin diverse metode: au introdus aer condiționat în stadioane și au încercat să programeze multe dintre competiții (cum a fost și cazul probei de maraton feminin) noaptea, pentru a evita căldura brutală din timpul zilei. Desigur, totul s-a dovedit de pomană.

Temperaturile înregistrate pe parcursul probei de maraton feminin au depășit 30 de grade, iar umiditatea a urcat mult peste 80%, creând niște scene nemaivăzute în lumea sportului: sportive prăbușite, chinuite de căldură și fiindu-le imposibil să respire normal. „Umiditatea te omoară. Nu poți respira. Am crezut că nu voi termina proba. Este o lipsa de respect față de sportivi. O mulțime de oficiali de rang înalt s-au adunat și au decis că această competiție se va organiza aici, iar acum probabil ei stau la răcoare sau probabil chiar dorm”, a spus Volha Mazuronak din Belarus, clasată pe locul 5 și medaliată cu aur la Campionatele Europene de la Berlin 2018.

Învingătoarea probei a fost Ruth Chepngetich, din Kenya, care a încheiat concursul cu timpul de două ore, 32 de minute și 43 de secunde – adică cel mai slab timp din istoria Campionatelor Mondiale. După încheierea cursei, în timp ce vorbea cu mass-media și oferea un interviu, Chepngetich s-a prăbușit și a avut nevoie de ajutor. Ea a fost urmată în clasament de Rose Chelimo din Bahrein (două ore, 33 de minute și 46 secunde) și Helalia Johannes din Namibia (două ore, 34 de minute și 15 secunde).

Pentru probele care au loc în interiorul stadionului se pare că nu sunt mari probleme din cauza căldurii, stadionul fiind dotat în totalitate cu un sistem de aer condiționat care e programat să mențină temperatura sub 25 de grade. Însă aici problema este lipsa de audiență, majoritatea probelor nefiind privite de nimeni: stadioanele sunt aproape goale, iar organizatorii au încercat să „rezolve” asta prin acoperirea scaunelor cu bannere imense.

„Chiar dacă oamenii nu spun asta cu voce tare, este evident că e un dezastru. Nu e nimeni pe stadion, căldura nu e deloc adaptată, iar ieri am văzut cum 30 de sportive au căzut la maraton – e pur și simplu trist. Trebuie să lăsăm rațiunea deoparte și să ne concentrăm asupra pasiunii, pentru că altfel aș fi boicotat aceste Campionate. În mod clar, organizând campionatele mondiale aici, oficialii nu i-au pus pe sportivi pe primul loc, ci i-au pus într-un mare pericol”, a concluzionat Kevin Mayer, medaliat cu argint la Rio și campion mondial la decatlon în 2017.

Cât privește poziția organizatoriilor, aceștia insistă că au luat toate măsurile pentru a „minimaliza riscurile legate de căldură”, au înființat un centru medical, au crescut centrele pentru băuturi, dar au și oferit informații suplimentare sportivilor despre cum să abordeze o cursă în condiții dure.

Sebastian Cobe, președintele Federației Internaționale de Atletism, s-a apărat în repetate rânduri, spunând că decizia de a organiza Campionatele Mondiale în Qatar are, printre altele, ca scop „globalizarea sportului” și dorește să ducă acest sport în locuri în care n-a mai fost niciodată. De asemenea, tot el a menționat că experiența din Qatar le va permite sportivilor să învețe lecții înaintea Jocurilor Olimpice de la Tokyo din 2020, unde se preconizează că temperaturile vor fi asemănătoare celor din Doha.

Sportivi români prezenți la Doha

România este reprezentată la această ediție a Campionatelor Mondiale de Atletism de zece sportivi, majoritatea având ca obiectiv principal realizarea baremului pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo. Daniela Stanciu (săritură în înălțime), Florentina Iusco-Marincu (săritura în lungime), Claudia Bobocea (1.500 m), Narcis Mihăilă (50 km. marș), Andrei Gag (greutate), Andreea Panțuroiu (triplusalt), Alin Firfirică (disc), Alexandru Novac (suliță), Alina Rotaru (săritura în lungime) și Bianca Ghelber (ciocan) sunt cei zece sportivi prezenți la Doha.

Alin Firfirică a fost primul atlet român care s-a calificat într-o finală la aceste campionate, după ce a terminat pe locul doi grupa A, respectiv pe locul 4 la finalul ambelor grupe. Alin se va lupta pentru o medalie astăzi, finala la disc având loc la ora 21:15.

De asemenea, Narcis Mihăilă s-a clasat pe locul 10 în cursa de 50 de km. marș. Mihăilă a încheiat cursa în patru ore, 13 minute și 56 secunde, în condițiile în care cel mai bun rezultat al său (reușit anul acesta, în Lituania) este de trei ore, 58 minute și 17 secunde. Desigur, el nu a putut îndeplini baremul pentru Jocurile Olimpice (3 ore, 50 minute), lucru imposibil, dat fiind condițiile în care s-a concurat. De altfel, niciun sportiv nu a coborât sub timpul de 3 ore și 50 de minute; japonezul  Yusuke Suyuki, care a încheiat cursa primul, a terminat după patru ore, 4 minute și 21 de secunde. Precum în proba de maraton feminin, și în această cursă au fost mari probleme cu umiditatea și căldura: 18 (din 40) sportivi au abandonat, printre care și Yohann Diniz, medaliatul cu aur la Campionatele Mondiale din 2017 de la Londra.

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.