Când vorbim despre a doua carieră a sportivilor români, să gândim ca oamenii de marketing

Până în urmă cu un an, adică până la vârsta de 44 ani și două luni, nu cred că am folosit vreodată denumirea de „profesor de Educație Fizică” într-o conversație. Profesor de sport era OK pentru mine, iar senzația era că oamenii care insistau pe denumirea pretențioasă de profesor de Educație Fizică încercau doar să se țină de un discurs elitist, refuzând să accepte realitatea: toți oamenii spun „Ora de Sport” și „Profesor de Sport”.

Ce s-a schimbat? Într-un interval relativ scurt de timp am avut o serie de conversații cu oameni pasionați de Educația Fizică, oameni care mi-au povestit detalii despre meseria lor, despre viziunea lor asupra dezvoltării copiilor, despre importanța Educației Fizice dincolo de practicarea unui sport. Despre multiplele fațete ale acesteia – sportul fiind doar o fațetă a activității fizice. La ora de educație fizică elevii trebuie să se descopere și să învețe mult mai multe lucruri, nu doar una sau mai multe ramuri sportive. Mișcare, nutriție, chiar și o filosofie de viață.

Ascultându-i, am înțeles mult mai bine ce înseamnă cu adevărat profesorii de Educație Fizică și am avut și o revelație personală: m-am identificat perfect cu situația lor, am realizat că trăiesc exact aceeași experiență în eforturile de a face marketing cu adevărat.

Cât de elitist trebuie să le par oamenilor când insist pentru folosirea terminologiei corecte, pentru înțelegerea puterii fantastice pe care o poate avea marketingul. Pentru înțelegerea marketingului în general.

Chiar așa: ce crezi că este marketingul – fie el sportiv sau general?

Pentru a explica, o să folosesc un exemplu din lumea sportului. Comitetul Olimpic și Sportiv Român, în parteneriat cu Addeco România, derulează de ani de zile un program de reconversie profesională a sportivilor. Un program destinat să ajute la integrarea sportivilor în plan profesional și social la sfârșitul carierei lor sportive.

„Programul de reconversie și integrare profesională a sportivilor” va fi implementat la nivel național și va urmări dezvoltarea profesională a sportivilor de performanță, cât și pregătirea și asistarea sportivilor în pașii pe care aceștia îi vor face după terminarea carierei lor sportive, se arată pe site-ul COSR. Prin accesul la acest program, sportivii vor beneficia de consilierea necesară pentru a-și dezvolta competențele profesionale în afara vieții sportive și pentru a deveni profesioniști de succes la final de carieră competițională.

Profesioniștii în Comunicare vin și, după câțiva ani de derulare a programului, sugerează schimbarea numelui său pentru a reduce elementele negative asociate cu noțiunea de reconversie profesională și a-l face mai atrăgător pentru sportivi. Pentru că percepția este că reconversia profesională este o practică curentă în situația oamenilor care, la un moment dat în viață, sunt într-o situație foarte dificilă, mulți dintre sportivi ar putea simți că se apropie sau au ajuns deja într-o astfel de situație. Dacă s-ar schimba numele programului, s-ar reduce din presiunea resimțită de sportivii cărora li se adresează.

După o muncă susținută, propunerea profesioniștilor de la Comunicare ar fi ca noul nume să fie „A doua carieră”. S-a terminat sau este pe cale să se termine prima ta carieră, foarte bine: e pe cale să înceapă a doua ta carieră. Viitorul este încă al tău, ești printre norocoșii care au oportunitatea de a trăi mai multe vieți într-una singură.

„Programul de reconversie și integrare profesională a sportivilor” ar deveni „Programul a doua carieră”. Acesta este un exemplu de implicare a profesioniștilor din Comunicare. Este foarte, foarte utilă contribuția lor, sunt multe lucruri care par a se rezolva prin schimbarea sugerată.

Pe de altă parte, dacă proiectul ar fi tratat ca unul de marketing, nu doar de comunicare, profesioniștii în Marketing ar veni și s-ar uita cu atenție la întregul program.

„Avem o reţea de consultanţi care se vor ocupa de consilierea sportivilor. Aceştia vor fi îndrumaţi spre filialele Adecco din ţară direct din cluburile sportive unde activează. Vom face un plan de carieră dedicat, pornind de la discuţiile cu ei, nevoile lor specifice. Mai precis, acest plan constă în întâlniri de grup în care candidaţilor li se explică cum funcţionează piaţa forţei de muncă, întâlniri individuale în care candidaţii sunt consiliaţi cum să-şi construiască un CV corect, o scrisoare de intenţie, cum să se prezinte la interviuri”, a declarat Florin Godean, Country Manager Adecco, pentru Mediafax.

Focusul ar fi pe cei cărora li se adresează programul: cine sunt ei, cum gândesc, care le sunt visele, etc. Și ar descoperi că nu sunt un grup uniform, nu toți vor aceleași lucruri. Unii dintre ei vor într-adevăr o carieră ca angajați într-o companie, dar alții vor vrea să se lanseze în antreprenoriat sau să continue în sport.

Nu puține sunt atitudinele de tipul: Sportul este viața mea, vreau să continui în sport și să-mi definesc un nou rol aici. Sau: Am pus deoparte niște resurse, am un nume și un renume, am contacte, vreau să-mi fac propria firmă (sau să mă alătur afacerii familiei mele).

Și atunci recomandarea celor de la marketing ar fi să se analizeze oportunitatea de a dezvolta programul pe trei piloni mari:
Pilonul 1: A doua carieră ca angajat;
Pilonul 2: A doua carieră ca antreprenor;
Pilonul 3: A doua carieră în sport.

Pentru fiecare pilon ar urma a fi gândite și aduse la viață proiecte speciale, relevante pentru publicul lor țintă.
A doua carieră ca angajat: continuarea programului așa cum este descris mai sus de către Country Managerul Adecco România, Florin Godean.
A doua carieră ca antreprenor: seminarii, cursuri cu invitați din mediul antreprenorial care să acopere subiecte relevante pentru acest tip de activitate.
A doua carieră în sport: o serie de acțiuni care să-i pregătească pe sportivi pentru cât mai multe profesii din sport. Sportul românesc are și va avea nevoie de oameni foarte bine pregătiți pentru numeroase cariere: antrenor, preparator fizic, analist video, administrator de baze sportive, marketing sportiv, impresariat, avocat sportiv, psiholog sportiv, jurnalist sportiv, arbitru, maseur, etc, etc.

Tot profesioniștii de la marketing ar atrage atenția că multe dintre aceste meserii nu sunt luate astăzi în calcul și că nici traseul de pregătire pentru ele nu este foarte clar. Și atunci pilonul denumit A doua carieră în sport ar putea să fie dezvoltat exact în aceste două direcții: promovarea meseriilor și oferirea de sprijin în pregătirea profesională pentru fiecare dintre acestea.

Un set de materiale care să prezinte avantajele carierea de preparator fizic, materiale care să crească modul în care sunt percepuți cei care profesează. Atât de către sportivi, cât și de către ceilalți români – pentru ca meseria să fie cât mai bine văzută. Un film cu O zi din viața unui preparator fizic. Și interviuri cu preparatori fizici români și/sau străini.

Un set de cursuri, seminarii, conferințe dedicate învățării acestei profesii. Offline și online (permițând astfel accesul în orice moment și de oriunde – un lucru esențial în acest domeniu). O platformă online unde sportivii pot intra și descoperi ce alte opțiuni de învățare există – inclusiv interviuri cu preparatori fizici români și/sau străini care să detalieze traseul pe care l-au urmat, să recomande cărți și cursuri.

Marketing înseamnă și Comunicare, dar nu doar Comunicare. Este o filosofie de a face lucrurile pornind de la publicul țintă. Inclusiv, dar nu numai Comunicarea. Este vorba de întreg mixul de acțiuni, de modul în care sunt gândite produsele și serviciile, de modul în care sunt aduse la viață, unde, când și la ce preț sunt puse la dispoziția oamenilor.

Printr-o gândire de marketing, un proiect de tipul Programului de reconversie profesională a sportivilor poate fi regândit complet (marketing) sau doar la nivel de denumire (prin comunicare, adică printr-o componentă a marketingului).

Pentru foarte mulți oameni Marketingul înseamnă Comunicare. Probabil la fel cum pentru mine profesorii de Educație Fizică erau profesorii de Sport. Niciodată nu o să mai fac greșeala aceasta.

**

Lorand (Boți) Balint este Managing Director al Publicis Sport & Entertainment Romania. Până de curând, a lucrat, cu destul succes, la imaginea handbalului românesc. Textul publicat mai sus face parte din seria „Cum se face sportul bine”, serie pe care Lead – alături de o mână de invitați specializați în comunicare, sociologie, branding sau politici publice – o așază spre dezbatere. Scopul îl intuiești: vrem să aflăm cum putem face sportul bine; cum putem să-l însănătoșim, cum îl putem înșuruba mai bine în societatea de azi.

În căutarea răspunsurilor, atacăm câteva teme esențiale din sportul românesc de azi: sportul și nevoia de performanță, sportul și nevoia de finanțare, sportul și rolul său comunitar. Pornind de aici, Lead va publica o serie de articole, opinii și interviuri care să ne arate tocmai asta – „Cum se face sportul bine”.