CSM București dă startul Champions League. Iată ce-i de știut înaintea meciului cu Ferencvaros

Mai sunt doar câteva zile până la primul meci din Liga Campionilor, o competiție care, pentru handbalul românesc din ultimii ani, anunță începutul lucrurilor serioase. Deși ligile naționale sunt în plin avânt și chiar dacă băieții de la Dinamo au debutat deja în Champions League – și au făcut-o bine, cu două victorii și o înfrângere în grupa D -, senzația e că lucrurile se încing cu adevărat abia acum: de la începutul lui octombrie și până la jumătate lui noiembrie, CSM își joacă cele șase meciuri din faza grupelor Ligii; și apoi, peste două săptămâni, va începe Europeanul feminin din Franța (țara campioanei mondiale), unde Neagu și colegele ei și-au propus clasarea în primele șase echipe. Altfel spus, pentru handbalul feminin românesc urmează câteva săptămâni pline. Să le luăm în ordine.

O grupă simplă, o misiune complicată

Pentru al patrulea sezon la rând, CSM pornește cu ambiția (dar și cu forța) să ajungă în Final 4-ul de la Budapesta, acolo unde patru echipe se vor bate, în luna mai, pentru marele trofeu. În scurta ei istorie, CSM n-a lipsit niciodată de la întâlnirea asta, ba chiar a câștigat-o la prima prezență, în sezonul 2015-2016. Multe s-au schimbat de atunci. O sumedenie de jucătoare au venit și la fel de multe au plecat, o serie de antrenori au fost aduși și apoi îndepărtați. Însă peste toate astea, planurile și obiectivele au rămas aceleași: echipa finanțată de Primăria București – spre nemulțumirea celor care cred că sportul trebuie să-și facă treaba cu bani din mediul privat, nu din cel public – trebuie să câștige totul. Și primul pas poate fi făcut vineri (ora 18.30) cu Ferencvaros.

CSM s-a mai întâlnit cu vicecampioanele Ungariei și în primăvara lui 2017, în sferturile de finală ale Ligii Campionilor, când româncele au câștigat ambele meciuri și au avansat în Final 4. Dar ambele echipe s-au schimbat serios de atunci. La București a ajuns, pentru următoarele două sezoane, suedezul Magnus Karl Johansson (48 de ani), așa că CSM a rămas aproape de un model nordic îndrăgit de unii, contestat de alții. Venit în România după doi ani petrecuți la Molde, în Norvegia, Johansson întregește lunga listă de antrenori nordici de pe banca lui CSM: în ultimii trei ani au fost aici Mette Klit, apoi alt danez, Kim Rasmussen – cu care echipa a câștigat Liga Campionilor, în 2016 -, Jakob Vestergaard, Helle Thomsen și Per Johansson, în câteva mandate scurte. Între ei s-a strecurat și Aurelian Roșca, dar tendința a fost evidentă.

Mai trebuie spus că numirea lui Johansson i-a luat prin surprindere pe cei care așteptau pe banca CSM-ului un antrenor din Balcani, mai apropiat cultural și de handbalul românesc, dar și de numeroasele jucătoare din Europa Centrală și de Est care au ajuns la București în ultimele două sezoane. Și așa ajungem la schimbările din vestiar.

Cinci handbaliste importante au plecat în vară – între ele și Bella Gullden, una dintre cele mai influente și apreciate jucătoare de la CSM -, în locul lor fiind atrasă o mini-echipă de la Vardar, finalista ultimelor două ediții: versatila și creativa Andrea Lekic, puternica Dragana Cvijic, experimentatele Jovanka Radicevic și Barbara Lazovic. Lor li se adaugă promitătoarea Elizabeth Omoregie, venită de la Krim.

„Vrem să jucăm finala Ligii Campionilor și să o câștigăm”

Cu atâtea noutăți în teren, nimeni nu se poate mira că începutul sezonului (intern) n-a arătat prea bine pentru CSM: înfrângerea din supercupa Românieie a fost urmată de câteva victorii mai degrabă prăfuite, dar parcă ultimele jocuri au adus o viteză în plus.

„Așteptăm cu nerăbdare să începem, ne-am fi dorit mai mult timp împreună până la debutul din Liga Campionilor, dar nu avem ce face. De la meci la meci am jucat mai bine, am depășit momentele mai slabe din startul sezonului intern și înfrângerea cu Vâlcea. Meciul cu FTC este greu, dar jucăm acasă și este important să începem cu dreptul. Mai avem mult de muncă până să ajungem unde ne dorim, dar luăm totul pas cu pas”, a spus Iulia Curea, căpitanul echipei, la conferința de presă.

Păreri similare au avut și colegele ei, mai toate conștiente că angrenajul are nevoie de timp pentru a funcționa fără erori. „Mereu avem lucruri de îmbunătățit, suntem perfecționiste, este foarte important să remediem lucrurile care nu au mers. Dacă jucăm așa cum știm și dăm totul pe teren, nimeni nu ne poate învinge. Începutul e mereu mai greoi, sunt multe jucătoare noi, dar începem să ne cunoaștem și să creștem ca nivel al evoluțiilor”, crede Amanda Kurtovic, una dintre cele mai active jucătoare ale sezonului trecut.

La rândul lui, Magnus Johansson s-a declarat nerăbdător și optimist înaintea startului: „Mă bucur că toată lumea este bine și că jucătoarele sunt sănătoase. Cel mai greu meci din grupă este acesta cu FTC, dar este bine că jucăm acasă și avem publicul de partea noastră. Suntem printre favoriții la câștigarea titlului în Liga Campionilor, este țelul nostru, pentru asta ne antrenăm zi de zi.”

Iulia Curea a recunoscut și ea că echipa se gândește deja la obictivul din primăvară – Final 4: „Suntem o echipă nouă, cu multe jucătoare care au venit în vară, suntem cotate mai bine decât adversarele, ne mai trebuie puțină unitate de grup, să apucăm să ne cunoaștem mai bine. Așteptăm să ajungem la Final Four, vrem să jucăm finala Ligii Campionilor și să o câștigăm.”

Dar până acolo mai este. Și câteva întrebări își așteaptă răspunsuri. Prima și cea mai importantă – cine o poate face uitată pe Gullden? Chiar dacă a fost sâcâită de accidentări sezonul trecut, suedeza a fost o piesă esențială a echipei în ultimii trei ani. Plecarea ei la Brest – una dintre echipele care s-au întărit foarte mult în vară – lasă liber un loc pe care Lekic, mai ales ea, trebuie să-l ocupe repejor. Fostă câștigătoare a Ligii Campionilor, sârboaica nu e o pasatoare la fel de capabilă ca Bullden, dar e una dintre cele mai bune marcatoare ale competiției în ultimii 10 ani, când a marcat 50-60 de goluri în fiecare sezon. Iar dacă Lekic și Cristina Neagu vor reuși să joace bine împreună, atunci atacul CSM-ului, rămas și fără Camille Ayglon (Nantes) și Gnonsiane Niombla (Metz), va fi principalul argument pentru o campanie lungă în Ligă.

Neagu, care are o excelentă relație de joc și cu Manea, dar și cu Cvijic, cu care a jucat la Buducnost, va rămâne principala amenințare pentru porțile adverse, dar nicio echipă nu va câștiga Champions League fără să aibă mai multe planuri pentru atac. CSM a aflat asta pe propria piele anul trecut, când Neagu – care are o medie de aproape 100 de goluri în ultimele patru sezone ale Ligii Campionilor – a fost blocată excelent de Gyor, fosta echipă a selecționerului Ambros Martin, plecat la Rostov cu aceleași gânduri: să construiască un sistem defensiv capabil să câștige cel mai important trofeu european.

Despărțirea de Martin o lasă pe Gyor – care încă are multe probleme cu accidentările -, într-o poziție delicată și, pentru prima dată în ultimii ani, pare că CSM, nu campioana Ungariei, e principala favorită a competiției. E o teză susținută și de experiența celor opt jucătoare care deja au câștigat Liga Campionilor în cariera lor: încrederea lor poate fi esențială pentru această echipă.

*

CSM Bucureşti împarte grupa D cu Ferencvaros, Vipers Kristiansand, din Norvegia, finalista Cupei EHF (învinsă acolo de Craiova), și Bietigheim, din Germania. Iată și programul:

CSM București – Ferencvaros, 5 octombrie

Bietigheim – CSM București, 14 octombrie

Vipers – CSM București, 20 octombrie

CSM București – Vipers, 4 noiembrie,

Ferencvaros – CSM București, 11 noiembrie

CSM București – Bietigheim, 18 noiembrie

Fotografii: Sabin Malisevschi /SPORT PICTURES