„Să construim cu răbdare, să creștem organic, de jos în sus. Pe baze solide, cu rezultate previzibile.”
E o linie pe care, dacă ești ca noi, ai auzit-o de zeci de ori, pe diverse tonuri și în diverse medii, indiferent că se vorbea de educație, de sănătate, de o nouă clasă politică sau de noi obiceiuri sociale. De jos în sus, pe baze solide… Azi, dacă mai spui asta cuiva, riști să-i pierzi tot interesul. Atât de des am auzit vorbele de mai sus, încât ele nu mai au, pentru urechile noastre, niciun conținut – vorbe goale.
Ei bine, a venit și vremea faptelor: construită cu multă răbdare, pe baze solide, echipa națională de tineret a României e gata de startul Campionatului European din Italia și San Marino!
După 20 de ani de absență și după o campanie de calificare entuziasmantă, această tânără și frumoasă echipă – suma unor generații cu adevărat promițătoare – ne oferă o șansă pe care, în ultima vreme, am tot ratat-o: avem ocazia să fim din nou suporteri. Și ce bine că avem pe cine susține!
România intră în competiție marți, 18 iunie, contra Croației (ora 19.30). Nu uita că jucăm în Grupa C – considerată cea mai complicată – alături de Anglia, Franța și Croația. Turneul începe duminică, cu cele două meciuri ale Grupei A: Polonia – Belgia (19.30), Italia – Spania (22.00), ambele transmise de TVR1.
Ce căutăm la Campionatul European
Acum 20 de ani, când Naționala mare se califica pe bandă rulantă la Mondiale și Europene, selecționata de tineret nu interesa pe nimeni. Cui îi mai ardea de construcție, pe cine mai interesa predictibilitatea rezultatelor următoare? Abia acum, când la marile competiții Naționala ajunge cam din opt în opt ani, iar la tineret după două decenii, interesul pentru România U21 e unul foarte serios.
De ce? Pentru că am priceput, într-un final, că de formarea acestor jucători (nu neapărat de rezultatele lor) va depinde și interesul nostru pentru fotbalul românesc, și popularitatea unei echipe naționale a României de care suporterii s-au îndepărtat în ultimii ani. Și de ce s-au îndepărtat? Unii vor spune că din cauza lipsei performanțelor, dar noi credem că nu doar rezultatele slabe i-au plictisit, ci lipsa pasiunii, lipsa ideilor. Echipele românești au jucat – și asta de ani buni – fără zvâc; am mai avut jucători serioși, oameni care și-au făcut treaba, dar fotbalul trebuie jucat, nu rezolvat. Pe teren nu e vorba doar de sarcini și responsabili de proiect; nu e de-ajuns să termini ziua de lucru – meciul – fără greșeală. Asta e doar prima condiție, nu ultima. În final, fără jucători de creație, fără echipe care-și propun să facă, nu să desfacă, suporterii se plictisesc de moarte.
Așa că marea încercare a acestei echipe de U21 – marea răspundere a celor care formează generațiile de mâine – asta este: să (se) joace pentru a da gol, nu pentru a pleca din vestiar cu liniștea că „uite, domnule, că n-am greșit, am jucat corect“.
Cu ideea aceasta am vrea să începem acest Campionat European pe care îl vom urmări chiar de la fața locului, într-o continuare a interesului care ne-a făcut, încă de la lansarea Lead, să stăm aproape de tinerii care vor forma echipa națională începând cu anul 2020. Deja o fac.
Cât de buni pot să devină
Într-un articol mai vechi, Ciprian Rus își amintea că toți știam „pe de rost” primul 11 al Naționalei de la Mondialul din ’94: de la muncitorul Selymes la genialul Hagi, de la închizătorii Popescu și Lupescu la „zvârlugile” Dumitrescu și Răducioiu, toată lumea putea recita echipa României la Mondialul din Statele Unite ale Americii.
Dar cine erau juniorii Under21 sau Under 19 de atunci? Prea prinși cu performanțele echipei mari, am ratat creșterea generației lui Mutu, Chivu și Lobonț. Acum, după aproape 25 de ani, cu greu mai putem schița, din memorie, echipa lui Cosmin Contra. În schimb, orice amator de fotbal intern ți i-ar putea propune pe Florinel Coman, Denis Man sau Cristi Manea la prima echipă. Nici Ionuț Radu, Ianis Hagi, Cicâldău și alții ca ei nu mai sunt doar promisiuni. Au confirmat deja, sunt deja jucători de valoare, singura întrebare la care trebuie să răspundă e – cât de buni pot să devină de-acum înainte? După mulți ani în care întrebarea asta ne-a indispus, avem acum motive să fim optimiști.
Calificarea la Europeanul de tineret ne-a adus, așadar, confirmarea că echipa lui Mirel Rădoi a ajuns în lumea bună a fotbalului european. La un turneu la care s-au anunțat de-a lungul timpului fotbaliști legendari ca Xavi și Iniesta, Schweinsteiger sau Lahm, Totti sau Pirlo (ambasadorul acestui turneu), dar și întreaga generație de azi a Angliei, tinerii României vor avea șansa să se măsoare cu cei puternici. Și să-și ia de aici experiența, dar mai ales elanul necesar pentru a-și continua dezvoltarea și la naționala de seniori.
Sigur că, așa cum observă criticii entuziasmului general din jurul acestei echipe a României, un succes la tineret nu garantează un succes și la seniori. E adevărat, dar e la fel de clar că fără generații puternice și rodate încă de tinere în meciuri serioase, șansele de a-i vedea cât de curând pe „tricolori” în fotbalul de elită sunt egale cu zero. Altfel spus, Naționala asta nu ne oferă garanții, dar ne oferă condiția obligatorie: numai cu generații bune la U21 poți spera să ai, peste doi-trei-cinci ani, o echipă națională bună.
Dacă vrei să-ți amintești de unde vine succesul acestei generații, n-ar fi rău să recitești acest material.
Care sunt așteptările pentru Euro
Imediat după calificarea României la acest turneu din Italia și San Marino, Gică Hagi a spus că obiectivul acestui grup e „să creeze o echipă mai mare decât a noastră. Ei au ajuns la un turneu final cu echipe mai multe, cu o grupa grea, eu cred ca își pot construi un viitor bun, pot avea o performanță mai mare ca a noastră. Sunt sigur, am spus-o acum doi ani: băieții ăștia vor fi o generatie mai bună ca a noastră! Vor ajunge la echipe mari, au o generație extraordinară”. Hagi a mai spus că acești copii l-au adus la stadion și tot ei îl vor scoate în stradă. „Ei mă obligă să mă duc la meciuri de acum înainte“, a confirmat Hagi, înainte să se arate mândru de jucătorii formați la academia lui, mândru de întregul proiect care, iată, a adus peste 30 de jucători în circuitele naționalelor României: „Sunt foarte mândru! Am făcut cel mai mare lucru (cu Academia Hagi). Încerc să-i sprijin pe acești copii ca să ajungă mari“.
Și antrenorul Mirel Rădoi ne spunea, într-o discuție amplă despre următorii jucători emblematici ai României, că Gică Hagi are meritul de a fi format următoarele generații de fotbaliști creativi, curajoși și foarte bine pregătiți tehnic – adică exact tipul de jucător care ne-a lipsit în ultimii ani.
„Gică Hagi e cel care a dat tonul la acești jucători cu calitate tehnică foarte bună. Indiferent dacă sunt mici, dacă sunt înalți, Gică Hagi a pus accent pe calitatea tehnică. E îmbucurător să vedem că apar tot mai mulți astfel de jucători în fotbalul nostru; trebuie spus că, la un moment dat, dispăruseră aproape toți jucătorii talentați de la mijloc în sus. Nu mai crea nimeni, nu mai dribla nimeni, nu mai făcea nimeni spectacol. Și aici cel mai mare impact l-a avut Gică Hagi. Calitatea tehnică e evidentă la majoritatea jucătorilor, și la U21, și la U19, U17 etc. Se vede că jucătorii au un plus la calitatea tehnică“, ne spunea Rădoi, cel care a venit la echipa de tineret după ce Daniel Isăilă a abandonat, surprinzător, un proiect promițător pentru a antrena în Arabia Saudită, la Al Hazem.
Citește și cum a format Gică Hagi un întreg lot de jucători pentru primele trei selecționate ale României.
Tot Rădoi spunea că „suntem în <<Grupa Morții>> la Euro 2019, așa zicea toată lumea în Italia după tragerea la sorți. Avem cel mai slab coeficient dintre cele 12 reprezentative prezente la Euro, dar asta nu înseamnă că vom pleca, automat, primii de acolo. Cu croații, cu care jucăm primul meci, suntem cam la același nivel, poate noi avem un plus din punctul de vedere individual, dar ei sunt peste noi la nivel de organizare a jocului”, dar la asta a lucrat România în zilele de cantonament de dinaintea turneului final.
„Ne dorim să ieșim din grupe la Euro 2019, pentru că asta ar însemna să mergem la Olimpiadă. Ar fi o performanță deosebită! Asta nu înseamnă că deja ne gândim pe cine vom întâlni în semifinale. Nicidecum. Dar nici nu vreau ca cineva să creadă că noi ne-am îndeplinit obiectivul prin simpla calificare la Euro. Dacă tot ne calificăm o dată la 20 de ani, măcar să mergem cât mai departe!”, a mai spus Rădoi.
Cei 23 pentru Euro
Portari: Ionuț Radu (Genoa), Cătălin Căbuz (Hermannstadt), Andrei Vlad (FCSB)
Fundași: Cristian Manea (CFR Cluj), Ionuț Nedelcearu (FC Ufa), Adrian Rus (Sepsi OSK Sf. Gheorghe), Alexandru Pașcanu (Leicester City), Virgil Ghiță (FC Viitorul), Florin Ștefan (Sepsi OSK Sf. Gheorghe), Radu Boboc (FC Viitorul)
Mijlocași: Tudor Băluță (FC Viitorul), Dragoș Nedelcu (FCSB), Alexandru Cicâldău (U Craiova 1948 CS), Andrei Ciobanu (FC Viitorul), Dennis Man (FCSB), Ianis Hagi (FC Viitorul), Florinel Coman (FCSB), Darius Olaru (Gaz Metan Mediaș), Denis Drăguș (FC Viitorul), Vlad Dragomir (Perugia)
Atacanți: George Pușcaș (Palermo), Adrian Petre (Esbjerg fB), Andrei Ivan (Rapid Viena)
Programul:
18 iunie 2019: România – Croația (San Marino, 19:30), Anglia – Franța (Cesena, 22:00)
21 iunie 2019: Anglia – România (Cesena, 19:30), Franța – Croația (San Marino, 22:00)
24 iunie 2019: Franța – România (Cesena, 22:00), Croația – Anglia (San Marino, 22:00)
Campionatul European se joacă între 16 și 30 iunie, în San Marino și cinci orașe din Italia: Bologna, Reggio nell’Emilia, Cesena, Trieste, Udine, Serravalle. Din cele trei grupe se vor califica în semifinale câștigătoarele și cea mai bună ocupantă a locurilor secunde.
Configurația completă a grupelor:
Grupa A: Italia, Spania Polonia, Belgia
Grupa B: Germania, Danemarca, Serbia, Austria.
Grupa C: Anglia, Franța, România, Croația.
În semifinale se califică câştigătoarele grupelor și cel mai bun loc 2. Iar miza este dublată de faptul că semifinalistele se vor califica și pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo.
Puțin context
În ultima vreme – de fapt, încă de la începuturile Lead – am urmărit de aproape următoarele generații care își fac loc spre echipa națională de fotbal. Ne-am interesat de formarea lor, de calitățile și slăbiciunile lor, de oamenii decisivi și programele inspirate. Am reunit toate textele sub etichetele Viitor și Naționala 2020, că ăsta ni s-a părut obiectivul realist: să avem o echipă curajoasă la Europeanul de peste doi ani. Așa că am pus toate informațiile importante lângă așteptările noastre colective, în nădejdea că ecuația ne va ajuta să înțelegem încotro ne îndreptăm: mergem spre mai bine?
Și pentru că nu ne plac verdictele, nu vom răspunde răspicat nici că da, nici că ba. În schimb, punem mai jos tot ce-i de știut despre fotbalul de azi și mâine. Consideră-l un pachet de goodies 🙂
În caz că ți-au scăpat, uite câteva texte care merită citite chiar înainte de Euro 2019:
Vlad Dragomir, unul dintre cei mai valoroși tineri fotbaliști români ne-a spus că și-a dat seama ce înseamnă cu adevărat fotbalul după ce a ajuns la Arsenal. Vlad vorbește cu entuziasm despre cum l-a schimbat experiența la o academie precum cea a lui Arsenal, iar pofta lui de fotbal ne-a molipsit imediat.
Marco Dulca nici nu se născuse, încă, în 1998, când România, cu tatăl său, fostul fundaș central Cristi Dulca printre titulari, juca ultimul său Mondial, cel din Franța. Marco nu are nici o amintire cu tatăl său jucând fotbal, dar crede că el și colegii lui pot să fie „următoarea Generație de Aur”.
De fapt, când i-am văzut jucând – la cel mai important turneu al lor -, toți tinerii de la U19 ne-au arătat un fotbalul pe care vrem să-l vedem și la Naționala lui Contra. Atunci ne-am convins că e rândul lor.
Am fost acolo și când generația lui Dragomir, Mățan și Moruțan s-a maturizat brusc, în urma unei înfrângeri care le va folosi în viitor.
Antrenorul Adrian Boingiu, unul dintre oamenii care i-a format pe acești fotbaliști la echipele naționale, e convins că de acești tineri vom mai auzi: „vom mai vorbi despre această generație foarte curând”.
ADN Hagi: ți-am spus deja că unii dintre acești jucători ne amintesc de generația și spiritul lui Hagi, nu?
Uite și cum se lucrează cu băieții din generația asta, născuți în epoca Internetului, în ultimul an al secolului trecut.
Și lecția cea mai importantă? „Ei trebuie să înțeleagă că talentul nedublat de muncă se irosește. Sunt generații care, din punct de vedere tehnic, stau mult mai bine decât generația noastră. Dar nu mai au acel reper de sacrificiu.
