Încotro, Leo? De ce s-a hotărât Messi să plece de la Barcelona, ce nou tricou ar putea îmbrăca și cine are mai multe de pierdut: Barcelona sau Leo Messi?

Ciprian Rus 26 august 2020

S-a șoptit despre asta după acel 2-8 istoric în fața lui Bayern. Dar a fost o întrebare lipsită de convingere, neterminată – Ar putea Leo Messi să plece de la Barcelona după …? -, ca orice întrebare adresată de dragul întrebării, deși toată lumea cunoaște răspunsul – Eh, unde Dumnezeu să plece?

Dar marți seară, vestea că Leo Messi și-a anunțat intenția să părăsească Barcelona a prins rapid și viteză, dar și legitimitate, alimentată imediat de câteva tweet-uri de susținere. „Catalonia va fi mereu casa ta. Îți mulțumim atât de mult pentru toți acești ani fericiți și pentru fotbalul grozav oferit. Am fost suficient de norocoși să împărțim câțiva ani din viețile noastre cu cel mai bun jucător din lume și cu un atlet nobil. Nu te vom uita niciodată”, a transmis președintele Cataloniei pe Twitter, și de-aici încolo nimeni n-a mai vorbit de zvonuri, ci de o știre-bombă.

De ce s-ar fi decis Leo Messi să plece de acasă? La ce să ne așteptăm de la Messi în următorii ani, indiferent de clubul la care va juca? Cine l-ar putea cumpăra – dacă va fi vorba de o sumă de transfer – și cine își poate permite pachetul salarial al lui Messi? În fine, ce-ar însemna despărțirea asta pentru o Barcelona care are de refăcut, cu sau fără Messi, un întreg proiect?

Sunt primele întrebări care merită adresate. Și nu în șoaptă. Iar răspunsuri căutăm la colegul nostru Ciprian Rus, unul dintre jurnaliștii care urmărește fotbalul spaniol cu mare atenție.

*

Ciprian, să pornim de la început: ce putem înțelege din decizia lui Messi? Că nu mai are nici ultima picătură de încredere în proiectul președintelui Bartomeu? Că nu se mai simte dorit la Barcelona? 

Întâi de toate, trebuie spus că Leo Messi – și anturajul său – nu a văzut de la început cu ochi buni venirea lui Josep Maria Bartomeu la cârma clubului, în 2015. S-a iluzionat, probabil, că forța vestiarului va fi suficient de mare ca să acopere inadvertențele la nivel de directorat sportiv și de top management. De unde și senzația – mult comentată în ultima vreme – că vestiarul Barcelonei tăia și spânzura în club. E limpede că în acești cinci ani de mandat al lui Bartomeu s-au format diverși centri de putere în club și încă și mai limpede că, odată cu eșecurile memorabile din ultimele sezoane, ruptura dintre acești centri s-a accentuat tot mai mult, până într-acolo încât Leo Messi și-a asumat rolul de emisar, trimițând mai multe mesaje cât se poate de directe către directorul sportiv Eric Abidal, respectiv avertismente publice – cum că clubul nu merge în direcția corectă – către Josep Maria Bartomeu și Junta Directiva pe care o prezida. Nu au lipsit, în aceste ultime luni, nici conflicte între jucătorii cu greutate și banca tehnică. În atmosfera aceasta de neîncredere generalizată, de neputință și de frustrare în fața unor obiective imposibil de îndeplinit a venit, aproape previzibil, șocantul 2-8 de la Lisabona, împotriva lui Bayern.

Ce a urmat, se știe: deși a demis banda tehnică și s-a despărțit de Eric Abidal, provocând alegeri anticipate pentru luna martie, conducerea Barcelonei a arătat cu degetul, de această dată, către vestiar. Anunțatele „schimbări ample” de lot au vizat, de fapt, nucleul dur din jurul lui Leo Messi. Adus să taie în carne vie, Ronald Koeman nu a reușit să îl convingă pe Messi. Dimpotrivă. Lipsa de tact din discuția cu Luis Suarez, o legendă a clubului, se poate să fi pus capac. La fel și informația conform căreia noul antrenor i-a fi spus lui Messi că venirea sa înseamnă „sfârșitul tuturor privilegiilor”. Leo nu se regăsește în noul proiect – sau într-un proiect atât de radical – iar timpul nu mai e nici el de partea lui: are 33 de ani, or genul de proiect propus de Koeman nu are cum să producă efecte peste noapte.

Pe scurt, Messi nu are încredere nici în proiect și – mai ales – chiar dacă, poate, proiectul sună bine pe hârtie, nu are încredere în oamenii care îl girează și în stilul lor de lucru.

Chiar și așa, mișcarea lui Leo e bine meditată. Messi de e 20 de ani în club, de 20 de ani în Barcelona, toată viața lui, cu familie și copii, este în Barcelona. Dacă șefii Barcelonei au mizat pe faptul că Messi nu poate părăsi Barcelona nici chiar dacă îi arată ușa celui mai bun prieten de-ai săi, Luis Suarez, s-au înșelat. Messi vrea trofee, iar Barcelona, de câțiva ani, nu mai e clubul care să-i garanteze un mediu în care trofeele să fie plauzibile. Motiv pentru care, de altfel, în ultimii ani, Leo nici nu și-a mai prelungit contractul pe mai mult de 12 luni, lăsându-și, mereu, o portiță de ieșire. Portiță pe care a deschis-o marți, prin burofaxul (o înștiințare cu confirmare de primire, folosită adesea în sistemul juridic spaniol) trimis clubului. Faptul că a fost ales acest tip de comunicare ne spune multe despre intenția lui Leo Messi.

Ai amintit mai devreme că Messi a ajuns la 33 de ani. Cum crezi că vor arăta următorii lui ani? Asta, indiferent de echipa la care va juca.

Dincolo de a fi un simbol al Barcelonei, Leo Messi e un bun al umanității. Mulți fani vor „migra” cu el la noua sa echipă, așa cum s-a întâmplat cu Pep Guardiola când a părăsit Camp Nou. Iar speranța tuturor celor care l-au urmărit și l-au iubit pe Leo în tricoul Barcelonei e să-l vadă din nou fericit, să-l vadă făcând spectacol și triumfând din nou. La versatilitatea pe care a arătat-o în ultimul an, cu funcția de pasator final tot mai accentuată, Leo mai poate juca lejer trei ani la cel mai înalt nivel. Cred că ne putem aștepta să câștige noi trofee – ba chiar o Champions League sau un nou Balon de Aur. Cred că, dincolo de frustrările acumulate în relația cu mandatarii Barcelonei, foamea de performanță e cea care îl împinge pe Leo să plece.

Cine l-ar putea cumpăra? Și mai ales cine și-ar putea permite pachetul salarial pe care Messi îl are acum? Se vorbește despre mai mult de 100 de milioane de euro pe an, cu toate bonusurile incluse.

Indiferent de modalitatea în care va pleca de la Barcelona – gratis, pe o sumă „modică”, precum Cristiano, sau pentru mai mult de 222 de milioane de euro, suma spre care pare să încline președintele Bartomeu – doar o mână de cluburi și-l permit pe Leo Messi, dat fiind salariul uriaș pe care îl câștigă. Manchester City pare cea mai bine plasată în această cursă: prezența lui Pep Guardiola, a lui Kun Aguerro, stilul de joc al echipei și forța financiară, toate detaliile conduc spre această concluzie. De altfel, chiar înaintea celebrului burofax sosit pe adresa Barcelonei, zvonurile că City calculează de zor variantele prin care ar putea dribla „fair play”-ul financiar erau deja pe homepage-urile ziarelor de sport. În plus, multe dintre sursele serioase vorbesc despre City. Marcelo Belcher, cel care confirma printre primii plecarea lui Neymar la PSG, spunea chiar și acum 10 zile că Messi urmărește să plece la Man. City.

Apoi, PSG și-l dorește, e clar, dar Leo e primul care cunoaște frustrările lui Neymar, care ar fi dat orice să vină la Barcelona până acum câteva luni. Inter dă semne de mai multă vreme că și-l dorește pe Messi, dar proiectul sportiv nu pare, totuși, la nivelul pretențiilor starului argentinian. Iar ideea unei reconstrucții în jurul său are toate minusurile propunerii pe care i-a făcut-o, cu stângăcie, dacă ne luăm după ultimele relatări, Ronald Koeman. La 33 de ani, nu mai poți gândi pe termen lung.

Și ce ar însemna despărțirea asta pentru Barcelona?

Pentru Barcelona, plecarea lui Leo Messi e, întâi de toate, o (altă) lovitură dură în planul imaginii. Pentru un club orgolios ca Barcelona – și aici mă refer la „socios”, nu la directori – să se despartă în felul acesta de cel mai bun jucător din istoria sa, dacă nu din istoria fotbalului, e de neconceput. Să-l lași, seniorial, să plece liber, mulțumire pentru tot ce ți-a dat ca jucător în 20 de ani, ar însemna un dezastru economic, câtă vreme clauza lui de reziliere e de 700 de milioane de euro. Un fost președinte important al Barcelonei, Joan Gaspart, s-a manifestat deja în termeni foarte duri împotriva pretenției lui Leo de a pleca gratis. Iar scandalul e abia la început… Situația e atât de complicată, încât faimoasele cazuri Figo sau Ronaldo, doi fotbaliști emblematici pierduți de Barcelona absolut aiuristic, par acum de domeniul anecdoticului.

Dacă în plan economic balanța e greu de atins în acest moment, căci pierderea lui Messi trebuie compensată printr-un transfer spectaculos și costisitor, în plan sportiv tot acest scandal nu are cum să nu afecteze noul proiect al lui Koeman. Cum în orice criză e și o oportunitate, ruptura de Messi ar putea fi, desigur, șansa unei construcții cu adevărat de la zero. Dar cu cine? Prin plecările lui Messi și Suarez, Barcelona își pierde doi dintre cei mai buni golgheteri și pasatori din istorie. Am văzut ce a însemnat la Real Madrid plecarea lui Cristiano. Aici, cu mai multe plecări simultane, reconstrucția va fi încă și mai grea. Nici planul A al lui Koeman nu pare prea limpede, dar planul B, fără Messi, e, în acest moment, o necunoscută totală. Și asta înainte să vorbim despre imaginea pe care Koeman o are deja în ochii suporterilor scandalizați că Barcelona l-ar putea pierde (cu sau fără sumă de transfer) pe Messi; mai ales dacă ultima picătură a fost discuția lui Leo cu noul antrenor. În tot cazul, dacă Messi va pleca, iar Bartomeu nu inventează o lovitură de imagine, conducerea clubului se poate considera norocoasă că sezonul se va relua fără suporteri în tribune.

În fine, înainte să închidem, spune-ne unde ai vrea să-l vezi, ce echipă crezi că i s-ar potrivi? E o întrebare pe care toți ne-o adresăm, căutând să ni-l imaginăm pe Leo Messi în alt tricou.

Înainte să răspund, aș pune plecarea lui Leo Messi de la Barcelona într-un context mai larg. Presa și lumea fotbalului din Spania, chiar și zona madridistă, încep să deplângă iminenta mutare a lui Leo din LaLiga. Pentru că, în numai doi ani, liga spaniolă și-ar pierde ambele nume mari. Un campionat rămas mai întâi fără marea rivalitate Messi – Ronaldo ar putea rămâne acum și fără cel mai important argument de imagine al său. Nimeni nu poate fi mulțumit de asta, nici măcar în capitală, unde toată lumea înțelege că interesul se traduce în bani.

Invers privind lucrurile, alegerea lui Leo ar înseamna enorm nu doar pentru clubul la care va merge, ci și pentru liga în care va juca. Vedem bine ce efuziune a generat transferul lui Cristiano în Serie A. Sau cât de importanți sunt Guardiola, Klopp, Mourinho și alți antrenori-vedetă – poate chiar și Bielsa, care a promovat cu Leeds United – pentru forța de tracțiunea a campionatului englez.

Revenind acum la întrebare, spuneam mai devreme că mulți fani vor „migra” alături de Messi, așa cum au făcut-o cu Pep. Ideea că cei doi ar putea lucra din nou împreună, chiar dacă departe de „Camp Nou”, e o consolare, cât de mică, pentru cineva care iubește Barcelona. Cred că City i se potrivește cel mai bine, atât ca atmosferă umană – direcțiunea sportivă este și ea venită pe filiera Barcelona – cât și ca proiect sportiv. Iar, mai departe, Premier League reprezintă, în sine, o provocare mai mare decât Seria A sau Ligue 1.

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Articole similare
Happening now
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.