„Întotdeuna, la greu, aceste fete minunate s-au unit și au luptat extraordinar. Contează să fim alături de ele.” Suporterii români au pornit spre Japonia

Primul lucru pe care îl va face Angela Pop când va ajunge în Kumamaoto, după un drum de 36 de ore, va fi să-și recupereze toba. A trimis-o deja de câteva zile spre Japonia, gazda Campionatului Mondial de Handbal Feminin, și a visat într-o noapte că n-a ajuns. „Am avut un coșmar! M-am trezit dimineața la cinci, am sărit ca arsă!”

Angela, unul din cei mai dedicați suporteri ai handbalului românesc, e nelipsită din tribunele turneelor finale ale naționalei feminine, alături de un grup de suporteri care impresionează mereu prin energia lor. A fost acolo la Campionatul European din 2010 și la Mondialul din 2015, când România a luat bronz, dar și la turnee unde Naționala n-a urcat pe podium. Din spatele porții, unde-și întinde steagul tricolor și de unde ține neobosit ritmul tobei, le încurajează pe jucătoare de fiecare dată cu aceeași pasiune și optimism, cum e pregătită s-o facă și acum, alături de peste 20 de suporteri români din Baia Mare, Satu Mare, Cluj, București sau Constanța, dar și din SUA, Belgia sau Germania. Printre ei va și un român care locuiește în Japonia, alături de logodnica sa, japoneză, și de mama ei.

„Suntem nerăbdători și optimiști”, ne-a spus Angela înainte să plece miercuri seara cu autocarul din Deva în Budapesta, urmat de un zbor cu trei escale (Budapesta-Paris-Tokyo-Kumamoto). „Unitatea grupului, mesajele care ne sunt transmise permanent din Japonia, dorința, devotamentul, hotărârea, valoarea fetelor, experiența lui Tomas în astfel de competiții – toate ne dau încredere.”

Însă chiar și cel mai optimist suporter al României pleacă la drum știind că România trece printr-un moment dificil. „Înainte, când plecam, spuneam clar că am încredere, că mergem la medalii. Dacă nu s-ar fi întâmplat treaba cu Corona Brașov, mergeam la medalie. Așa nu știu, dar trebuie să fim acolo lângă ele și să prindem un loc pentru turneul preolimpic. Asta îmi doresc enorm. Dar nu trebuie să mai punem presiune pe ele, că și așa au trecut prin multe.”

„Știu cât contează să fim alături de ele și la bine și la rău. Acum le este cel mai greu. E o formulă foarte nouă, prea dintr-o dată. Și pentru noi a fost timpul scurt, încă nici acum nu ne-am revenit, dar pentru ele. Să te trezești dintr-o dată fără trei-patru fete în lot, și fete de bază. Îți faci niște planuri, îți pregătești o strategie.”

Primul turneu fără Alice Ardean-Elisei

Japonia e cel mai îndepărtat loc în care o duce iubirea pentru handbal, iubire care a început acum 20 de ani, când a început să meargă la meciurile echipei locale, Remin Deva. Acolo a văzut-o jucând prima oară pe Alice Ardean-Elisei, una din cele mai importante jucătoare ale naționalei, care s-a retras toamna aceasta și căreia Angela spune că-i datorează în mare parte cariera ei de suporter. „M-a impresionat felul ei de-a fi, așa era și când era micuță, la 18 ani, la fel de ambițioasă, de bătăioasă, de luptătoare, de devotată. Am prins drag de ea și am urmat-o la toate echipele unde a jucat. O iubesc enorm, datorită ei am ajuns în handbal, ea m-a făcut să iubesc acest sport. O să-mi lipsească enorm, este pentru prima dată, în ultimii aproape 20 de ani, când plec la un turneu final fără ea. Experiența ei cântărea enorm, cu atât mai mult acum, în condițiile date.”

După retragerea lui Elisei, Angela știe că echipa a pierdut alte jucătoare importante, pe cele implicate în ancheta privind terapia intravenoasă interzisă de la Corona Brașov. „Este tragic ce s-a întâmplat. Suporterii Naționalei sunt alături de fetele de la Brașov, le susținem și le iubim. Sperăm să le revedem în cel mai scurt timp pe teren și sper să înțeleagă lumea că fetele alea n-au nicio vină. Dar regulile sunt foarte dure și din păcate sportivul suferă cel mai mult. Eu încă mai sper. Suntem alături și de frumoșii oameni din Brașov. Dacă cineva a greșit în toată povestea asta, cu siguranță nu sunt fetele sau publicul, care merită să aibă handbal în continuare, e un oraș care trăiește pentru handbal. Eu sper să fie o învățătură de minte și să nu se mai întâmple niciodată în viitor. Sportivele sigur au învățat ceva din treaba asta.”

„E greu, dar nu imposibil”

În ciuda obstacolelor, Angela crede că România are o echipă puternică. „Întotdeuna, la greu, aceste fete minunate s-au unit și au luptat extraordinar. Cele tinere trebuie să lase emoțiile și să trăiască la maxim această experiență, le vom susține ca pe copiii noștri. Tomas ne-a demonstrat la Mondialul din 2015 că după trei înfrângeri în grupă a reușit să sudeze o echipă extraordinară și am adus acasă medalie. Sunt sigură că și acum va face ce știe el mai bine ca să avem un turneu reușit și să ne atingem obiectivul. Sunt convinsă că o să ieșim din grupă, simt asta, că o să ne unim și-o să facem meciuri bune, chiar dacă e o grupă infernal de grea, extraordinar de grea.”

Ca să fie alături de cea mai iubită echipă din România, cum spune Angela despre naționala feminină de handbal, suporterii și-au petrecut luna decembrie în sălile din Novi Sad, Debrecen, Frederikshavn, Herning, Aarhus, Aalborg, Helsinborg, Goteborg, Viena, Leipzig, Brest, Nancy sau Paris, iar acum parcurg un drum de 36 de ore. Un drum pentru care au făcut eforturi financiare (mai mulți dintre ei au făcut credit) și rezervări încă din vară, un drum la finalul căruia își vor ocupa locul în tribunele din Kumamoto, cu tobele, steagurile și energia lor unică, din care speră să le transmită și jucătoarelor.

„La fiecare turneu final pornim cu gândul să facem un turneu solid. Nu există un om din delegația României să gândească altfel. Am făcut sacrificii foarte mari pentru această deplasare, dar văzând cât de fericite sunt fetele și stafful când ne văd în tribună, nimic nu mai contează. Le doresc fetelor să aibă încredere în ele, să fie unite, să se sprijine una pe cealaltă. Iar lui Tomas să aibă inspirație și, cum ne-a scos din greu în 2015, să ne scoată și acum. E greu, dar nu imposibil.”

*

La Campionatul Mondial (30 noiembrie – 15 decembrie), România va juca în Grupa C, alături de Ungaria, Spania, Muntenegru, Kazakhstan și Senegal. Primul meci va fi contra Spaniei, pe 30 noiembrie. Primele trei clasate se califică pentru grupele principale, unde vor intra cu punctele luate celorlalte două echipe calificate. În Main Round, cele trei echipe din grupa României se vor întâlni cu echipele venite din Grupa D, unde Rusia, Suedia și Japonia sunt favorite în fața Chinei, Argentinei și Republicii Congo.

FOTO: Sorin Pana / Sport Pictures, arhivă personală