Mihai Covaliu, cu un an înainte de JO de la Tokyo: „Îmi doresc să depășim 10 medalii.” Care sunt provocările și inovațiile ediției olimpice care începe în 365 de zile
Andreea Giuclea 24 iulie 2019„N-am văzut niciun alt oraș olimpic să fie așa pregătit pentru începerea Jocurilor Olimpice cu un an înainte de startul competiției, așa cum este Tokyo”, a spus Thomas Bach, președintele Comitetului Olimpic Internațional, în cadrul ceremoniei de pe 24 iulie, care a marcat intrarea în ultimul an până la ediția găzduită de capitala Japoniei. În cadrul aceluiași eveniment, oficialii au dezvăluit pentru prima oară medaliile pentru care vor lupta sportivii din întreaga lume, realizate din metale reciclate, colectate cu ajutorul comunității locale.
Organizatorii sunt mulțumiți de stadiul în care se află pregătirile – spun că jumătate din cele opt arene pe care le construiesc sunt finalizate – și au vândut deja 3,22 milioane de bilete, în timp ce 200.000 de oameni s-au oferit să fie voluntari. A doua ediție pe care o găzduiește capitala Japoniei, după cea din 1964, aduce cinci sporturi noi – baseball, karate, climbing, skateboarding și surf – și se anunță a fi cea mai inovatoare din punct de vedere tehnologic.
Tokyo's New National Stadium, the main venue for next year's Olympics and Paralympics, has been shown to media ahead of its planned completion this year. pic.twitter.com/bGTIwN89qp
— NHK WORLD News (@NHKWORLD_News) July 3, 2019
Progresele făcute de Tokyo sunt cu atât mai apreciate cu cât ediția precedentă, găzduită de Rio, a fost umbrită de scandaluri și controverse: construcții întârziate, probleme economice și politice cu care se confrunta țara, amenințarea virusului Zika, îngrijorări despre poluare și securitate.
Ediția din 2020, care va începe pe 24 iulie 2020, are însă propriile provocări și obstacole de depășit. Întâi, e îngrijorarea privind căldura, care vara trecută a ajuns la 41 grade Celsius și a omorât aproximativ 100 de oameni. Temperatura ridicată e motivul pentru care ediția din 1964 a fost organizată în octombrie și pentru care anul viitor, maratonul va începe la 6 dimineața, iar traseul va fi udat cu o substanță specială care să reducă temperatura la nivelul solului.
Apoi, sunt, ca la fiecare ediție, criticile privind costurile ridicate, estimate acum, conform BBC, la 10 bilioane de lire, dublu față de estimările inițiale. Organizații locale care se opun organizării Jocurilor (precum No Thanks Olympics 2020) sunt îngrijorate de impactul negativ pe care un astfel de eveniment îl va avea asupra comunității locale – de la datorii foarte mari la locuitori obligați să se mute pentru a face loc noilor construcții, sau la impactul asupra mediului – și spun că fondurile care merg spre Jocuri ar fi mai utile dacă ar fi redirecționate spre oamenii care încă suferă în urma cutremurului din 2011 și accidentului nuclear din Fukushima.
Organizatorii vor însă să integreze procesul de reconstrucție în ritualurile din jurul evenimentului sportiv, astfel că vor găzdui flacăra olimpică în trei dintre orașele cele mai afectate de cutremurul și tsunamiul care au dus la pierderea a 19.000 de vieți (Fukushima, Iwate și Miyagi) și au denumit drumul pe care îl va parcurge apoi flacăra olimpica prin Japonia “Hope Lights Our Way”. Totodată, în zonă vor fi organizate meciuri de baseball și de softball, ca o încercare a autorităților de a arăta că zona e sigură, în ciuda îngrijorărilor privind radiațiile.
.@OlympicFlame to go on display in disaster-hit areas in East Japan as “Hope Lights our Way” https://t.co/8jrH5X3tav
— IOC MEDIA (@iocmedia) March 12, 2019
Scandalurile de corupție nu lipsesc nici ele, amintite de prezența la ceremonia de pe 24 iulie a noului președinte al Comitetului Olimpic Japonez. Yasuhiro Yamashita l-a înlocuit luna trecută pe precedentul președinte, Tsunekazu Takeda, aflat sub investigare într-un scandal privind cumpărarea de voturi pentru a obține găzduirea Jocurilor.
Dincolo de dubiile care planează asupra oricărui eveniment de amploarea Jocurilor Olimpice, există și motive de entuziasm, începând cu inovațiile tehnologice propuse de Tokyo, care-și dorește să fie cea mai futuristă ediție: roboți care vor oferi instrucțiuni, mâncare și apă; carturi electrice construite de Toyota care vor transporta atleții și persoanele cu dizabilități în jurul arenelor, recunoaștere facială pentru media și organizatori sau arene construite pentru a oferi siguranță în caz de cutremur. Noul Stadion Național, terminat în proporție de 90%, va avea un acoperiș de lemn și 185 de stații de răcire care vor distribui aer rece spre tribune și spre teren. Un accent mare va fi pus și asupra sustenabilității, astfel că cele 5.000 de medalii (pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice) vor fi produse din șase milioane de telefoane și electronice vechi, iar podiumurile de premiere vor fi și ele realizate din deșeuri.
Toyota’s Olympic robots and vehicles for Tokyo 2020 https://t.co/dmurqwHg4k pic.twitter.com/VIQpWP3UP7
— The Japan Times (@japantimes) July 24, 2019
Delegația României: „Tenisul poate câștiga medalia de aur”
La ediția de la Rio din 2016, România a câștigat cinci medalii – una de aur, una de argint şi trei de bronz – cu una mai mult ca la ediţia din 1952, când a obținut cel mai mic număr de medalii din istorie. Cu 365 de zile înainte de startul ediției din 2020, calculele președintelui COSR Mihai Covaliu sunt mai optimiste:
„Îmi doresc să depășim 10 medalii, dacă va fi cu putință și dacă toate lucrurile vor merge așa cum ne dorim noi toți. Dar mult mai important e ca toți sportivii să ajungă acolo la capacitate maximă din punct de vedere fizic și mental. Sunt convins că atunci vom putea vorbi și de medalii și de rezultate excepționale. Pentru că până la Tokyo mai avem un an de zile, iar în acest an se pot întâmpla foarte multe lucruri, și bune și mai puțin bune. Depinde de fiecare cum va gestiona acest an. În acest an îți poți spori șansele pentru medalii, sau, din contră, ți le poți diminua”, a spus Mihai Covaliu.
Până la lupta pentru medalii, sportivii români luptă pentru calificare, cu multe concursuri în curs de desfășurare. (Vezi aici cum stăm cu un an înainte). „Competițiile sunt încă în toi. Abia la anul în aprilie vom ști exact numărul sportivilor calificați. Tenisul, cu medalia de argint obținută la Rio în 2016, sunt convins că poate câștiga medalia de aur, și avem două atuuri foarte puternice, vorbesc de Simona Halep și de Horia Tecău. Apoi, avem discipline deja consacrate, mă refer la canotaj, la tir, la scrimă, la judo, la lupte, chiar la atletism, care poate să face o surpriză. Trebuie să ne așteptăm ca fiecare sportiv, și ei trebuie să-și dorească, și sunt sigur că-și doresc, să urce pe podium. Este cea mai bună oportunitate ca la o ediție a JO să te autodepășești.”
România are șanse să aibă una dintre cele mai numeroase delegații din ultimii ani, mai ales în urma calificării echipei naționale de fotbal U21, după 56 de ani. „Așa cum au reușit să ajungă în careul de ași la Europeanul de Tineret, sunt absolut convins că la Tokyo își vor propune să urce pe podium, să fie în primii patru și la JO. Au dovedit că au valoare, în momentul când crezi în tine și te pregătești pentru acest obiectiv, acolo e locul și momentul să-ți îndeplinești acest vis. Și sunt convins că și cei deja consacrați, medaliați la JO, la Campionate Mondiale, la Campionate Europene, își doresc și vor urca pe podium. Mă aștept și la surprize de la sportivii care sunt chiar la prima participare.”
Iată mesajele transmise de foști campioni olimpici delegației României:
„Abia aștept Olimpiada. Mai sunt 365 de zile până când vom lupta pentru o medalie pentru România.” (Ianis Hagi)
Foto: Sport Pictures
