Rusia este exclusă de la Jocurile Olimpice din 2020 și de la toate evenimentele sportive majore din următorii patru ani. Cum s-a ajuns la unul dintre cele mai grave scandaluri de dopaj din lumea sportului

Radu Marina 9 decembrie 2019

Update 17 decembrie 2020:

Suspendarea Rusiei din toate evenimentele sportive mondiale majore a fost redusă de la 4 ani la 2 ani de către Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Laussane, într-o decizie care subliniază că reducerea suspendării inițiale nu trebuie văzută ca o „validare a comportamentului Rusiei”.

Consecința directă a acestei reduceri? Rusia tot nu poate participa la Jocurile Olimpice de la Tokyo, nici la cele Paralimpice. De asemenea, Rusia nu va putea fi prezentă la World Cup 2022 din Qatar. Suspendarea e valabilă acum până pe 16 decembrie 2022, asta înseamnă că Rusiei îi va fi interzisă participarea și la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing.

Articolul original (9 decembrie 2019)

Comitetul Executiv al Agenției Mondiale Antidoping (WADA) a votat astăzi, în unanimitate, excluderea Rusiei de la orice eveniment internațional “major” pentru următorii patru ani, inclusiv Jocurile Olimpice de la Tokyo (2020), Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing (2022) și Campionatul Mondial de Fotbal (2022). Comitetul a confirmat, prin decizia luată, recomandarea adoptată în urmă cu două săptămâni de către comisia de revizuire a conformităţii (CRC). Rusia are le dispoziție 21 de zile pentru a contesta această decizie la Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS). 

Excluderea pe următorii patru ani de la orice eveniment internațional important e o decizie masivă, care, dacă va rămâne în picioare și după apel, va avea un impact masiv asupra carierelor a sute de sportivi din Rusia.

Pe lângă această sancțiune, care vine ca urmare a ștergerii și alterări unor baze de date a peste mii de teste doping din laboratorul RUSADA – alte pedepse vizează interzicerea participării oficialilor ruși și a altor reprezentanți ai Rusiei la evenimente majore sau în consiliul de administrație al vreunei organizații care a semnat codul antidoping global și interdicția de a mai găzdui competiții internaționale.

Totuși, decizia lasă o ușă deschisă pentru participarea anumitor sportivi, care dovedesc că nu au fost implicați în scandal,  la competiții internaționale doar în calitate de sportivi neafiliați (independenți), fără a purta uniforme sau echipamente ale Rusiei, fără a se intona imnul. 

Scandalul pentru care Rusia este sancționată are la bază o poveste mai veche și foarte complexă. E un scandal care a căpătat noi și noi dimensiuni, considerat unul dintre cele mai grave din istoria sporturilor. Iată o imagine de ansamblu.

De unde a pornit totul. Crearea unui „sistem instituțional de dopaj”, dezvăluirile directorului RUSADA, ancheta Agenției Mondiale Antidoping,

În 2016, o comisie de anchetă a WADA a stabilit că, în perioada 2011 – 2015, Rusia a creat un „sistem instituţional de dopaj”, care a implicat peste 1000 de sportivi din toate disciplinele. Majoritatea sportivilor ruși incluși în această schemă, considerată una dintre cele mai îndrăznețe și mai sofisticate scheme de dopaj din istoria sportului, au fost protejați de orice fel de control antidoping prin schimbarea eșantioanelor de sânge sau urină. Sistemul ar fi fost creat cu sprijinul serviciilor secrete ruse, a ministrului sporturilor de la acea vreme, dar și a fostului director al laboratorului RUSADA din Moscova, Grigory Rodchenkov – cel care avea să dezvăluie, de altfel, întregul program. 

Totul a început cu puțin înainte de Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, iar sistemul avea să se perfecționeze treptat, totul culminând cu organizarea Jocurilor Olimpice de la Sochi, care avea să devină  un adevărat proiect de țară, oficialii ruși dorind să reînvie puterea globală a Rusiei. Cu orice preț. 

Presiunea a fost enormă, iar doctorul Rodchenkov, directorul laboratorul antidoping din Moscova de la acea vreme, a declarat că a avut responsabilitatea de a se asigura că sportivii ruși vor câștiga cele mai multe medalii, de preferință cele de aur.  

După ani de experimente, el a dezvoltat un cocktail format din trei substanțe interzise: metenolonă, trenbolonă și oxandrolonă, dizolvate în alcool pentru a accelera absorbția steroizilor și a scurta perioada de detecție. Această combinație a fost furnizată către zeci de sportivi ruși, începând cu Jocurile Olimpice de la Londra și pe tot parcursul Jocurilor Olimpice de la Sochi; combinația de substanțe îi ajuta, conform spuselor doctorului, pe sportivi să se recupereze foarte repede și le permitea să concureze „la cea mai bună formă” multe zile la rând. Rodchenkov a menționat că el crea substanțele, le furniza către ministerul sporturilor, iar această autoritate le transmitea sportivilor. 

De regulă, din cauza protocoalelor stricte de testare în timpul competițiilor, sportivii consumau substanțele doar înainte de eveniment. Dar, cum Jocurile Olimpice de iarnă s-au desfășurat la Sochi, oficialii au văzut în asta o oportunitate: puteau controla procesul de colectare a probelor și, implicit, rezultatele lor și asta permitea ca sportivii să utilizeze substanțele pe toată durata competiției. Acest lucru a fost posibil, potrivit lui Rodchenkov, prin implicarea serviciilor secrete, care au reușit să deblocheze capacele recipientelor de colectare a probelor de urină și s-au implicat în înlocuirea probelor. Cu implicarea lui Rodchenkov și a acestor ofițeri, urina era înlocuită cu una curată, colectată de la fiecare dintre sportivi, înainte de a începe să consume substanțele interzise. Întreg acest proces avea loc noaptea, când nu era nimeni prezent în cadrul laboratorului. „Totul funcționa ca un ceas elvețian”, a mărturisit Rodchenkov, în prezent aflat în SUA, inclus într-un program de protecție a martorilor.

Pentru a avea o imagine și mai clară asupra modului în care acest sistem a fost creat și a funcționat, e de urmărit documentarul Icarus, lansat în 2017 de Netflix. Rodchenkov apare el însuși în Icarus, documentar care a câștigat un Oscar. 

 

Raportul McLaren l-a confirmat pe Rodchenkov

În urma dezvăluirilor făcute de Rodchenkov, WADA a început o anchetă prin comandarea unui raport independent, întocmit de către Richard McLaren, un profesor de drept din Canada, membru al Curții Internaționale de Arbitraj Sportiv, cu experiență în investigarea privind dopajul la nivel înalt. Raportul curpinde peste 300 de pagini și a fost prezentat în două părți: în iulie 2016 prima parte, pe 9 decembrie 2016 a doua parte. 

Prima parte a raportului  a concluzionat, „dincolo de orice bănuiala rezonabilă”, că Ministerul Sportului din Rusia, Centrul de Pregătire Sportivă a Echipelor Naționale din Rusia, Serviciul Federal de Securitate (FSB) și laboratorul acreditat de WADA de la Moscova (RUSADA) „au funcționat pentru protecția sportivilor ruși dopați în cadrul unui sistem de siguranță coordonat de stat, folosind metoda dispariției testelor pozitive”. 

La Jocurile Olimpice, mostrele de urină sunt depozitate în sticle de securitate numite BEREG-KIT, care nu pot fi redeschise. Singura modalitate ca ele să fie redeschise e distrugerea sau ruperea recipientului.  Cei care s-au ocupat de anchetă au constatat că, folosind „un instrument specific”, a fost posibilă deschiderea sticlelor – în timpul Jocurilor Olimpice de la Sochi – găsind, ulterior, urme de zgârieturi în interior, invizibile, în mod normal pentru ochiul liber. 

Pe 9 decembrie 2016 a fost publicată partea a doua a raportului, care a constatat că în perioada 2011 – 2015, peste 1.000 de sportivi ruși din diverse discipline (sporturi de vară, iarnă, sporturi paralimpice) au fost protejați de orice fel de control antidoping. De asemenea, s-a descoperit, din mai multe conversații avute pe email, că unui copil de 15 ani dar și altor cinci halterofili nevăzători li s-a administrat substanțe interzise, fără cunoștința lor.  

La baza acestui raport au stat declarații ale martorilor, analizarea unor hard disk-uri, obținerea și analizarea unor documente, o varietate de lucrări analitice medico-legale și de laborator, evaluări ale unor experți. Toate aceste probe au fost coroborate, demonstrând astfel modul în care a fost conceput și a funcționat întregul sistem de dopaj. 

Consecințele inițiale

În urma dezvăluirilor făcute și a acestui raport, sancțiunile aplicate Rusiei au venit în cascadă. Inițial, după publicarea primului raport, Federația Internațională de Atletism a suspendat Rusia de la toate competițiile internaționale, inclusiv Jocurile Olimpice. Iar WADA a recomandat Comitetului Olimpic Internațional să excludă Rusia de la Jocurile Olimpice de la Rio; Comitetul Olimpic Internațional a respectat recomandarea parțial, lăsând la latitudinea Federațiilor Internaționale să decidă. 

Majoritatea Federațiilor Internaționale aveau însă să suspende Rusia abia după a doua parte a raportului. Tot atunci, câteva evenimente internaționale de sporturi de iarnă au fost realocate din Rusia, inclusiv Cupa Mondială de patinaj viteză (faza finală) și Campionatele Mondiale de Biatlon din 2021 din Tyumen. De asemenea, agenția rusă antidoping (Rusada) a fost închisă. Până în 2017. 

Un nou scandal, aceleași cauze. Cum a luat naștere cel de-al doilea scandal de dopaj ? 

În 2017, RUSADA a reînceput să funcționeze, dar sub supravegherea unor experţi internaţionali. Tot atunci au fost impuse niște condiții, a căror îndeplinire putea aduce reintegrarea Rusiei în lumea sportului.

Prima: autoritățile ruse să accepte concluziile raportului McLaren prin care s-a dovedit existența unui sistem instituţional de dopaj.
A doua: să se ofere acces total și nelimitat al WADA în laboratorul de la Moscova. Agenția rusă antidoping trebuia să permită accesul unor reprezentanți internaționali în laboratorul din Moscova, respectiv accesul la orice fel de eșantioane și baze de date. Altfel, RUSADA va fi, din nou, suspendată; în septembrie 2018, agenția rusă antidoping a fost reprimită la nivelul WADA. 

Autoritățile ruse au recunoscut, parțial, că au existat “manipulări de probe inacceptabile”, dar nu au recunoscut niciodată conținutul raportului McLaren, care dovedea existența unui “sistem de dopaj de stat securizat”. Iar în ianuarie 2019 autoritățile ruse au pus la dispoziția WADA date din laboratorul de la Moscova, care aveau să declanșeze un nou scandal, în urma căruia Rusia a fost, din nou, sancționată. 

În momentul în care anchetatorii WADA au primit aceste date, au observat nereguli grave și anomalii între datele transmise: multe dintre probele pozitive au fost șterse ori falsificate, iar o parte a unor eșantioane au fost distruse, alterate și ascunse. Într-un raport al WADA s-a precizat că datele de la Moscova nu sunt nici complete, nici autentice, iar anchetatorii internaționali au stabilit că ștergerile și modificările asupra acestor baze de date electronice au fost făcute în decembrie și ianuarie, adică la trei luni distanță după ce RUSADA a fost reprimită la nivelul WADA și i s-a cerut să transmită datele. 

Aceste activități au fost posibile prin restartarea sistemelor informatice și a fișierelor, în încercarea de a face să pară că datele transmise se află în starea lor actuală. Mai mult, au fost șterse inclusiv comenzile de executare a ștergerilor unor fișiere, în încercarea de a evita detectarea modificărilor făcute. Yuri Ganus, directorul RUSADA, a admis că „cineva” a modificat și șters mii de înregistrări din bazele de date cu rezultatele testelor sportivilor. “Cred că cineva a încercat să-și protejeze reputația (prin ștergerea datelor, care i-ar fi putut incrimina în vreun fel). Poate cei care acum lucrează în structuri de autoritate la nivel înalt, în sport. Nu știu exact, dar a fost o abordare greșită și prostească. Trebuie să ne schimbăm”, a spus Ganus pentru BBC. 

De asemenea, anchetatorii au mai descoperit că, înainte ca Rusada să transmită datele, cineva a „plantat dovezi fabricate”, care să-l implice pe denunțătorul Grigory Rodchenkov, fostul director al RUSADA, care a dezvăluit întreg sistemul de dopaj. Potrivit WADA, o persoană neidentificată a creat „mesaje pretinse între membrii personalului laboratorului”, care indicau că Rodchenkov și alte două persoane ar fi falsificat date ale laboratorului, se arată în raportul Agenției Mondiale Antidoping. 

Cele 30 de întrebări 

La scurt timp după primirea și analizarea acestor date, WADA a ridicat Rusiei 30 de întrebări prin care să explice anomaliile și neconcordanțele găsite în laboratorului de la Moscova. Pe 8 octombrie 2019, Rusia a transmis răspunsurile către Agenția Mondială, răspunsuri care n-au fost suficiente și nici n-au convins. De aceea, la scurt timp, Yuri Ganus, directorul RUSADA, a declarat că se așteaptă ca Rusia să fie exclusă de la toate competițiile internaționale, inclusiv Jocurile Olimpice din 2020 și 2022. 

„Echipa olimpică a Rusiei va fi privată de o participare deplină şi completă la JO de la Tokyo şi cred că va fi cazul şi în China, la Jocurile Olimpice de iarnă. Sportivii nu vor putea participa sub drapelul Rusiei şi pe deplin la Tokyo. Asta este ceea ce cred eu”, a spus Ganus, care a recunoscut și faptul că au fost mii de modificări la nivelul datelor electronice transmise către WADA. 

Poziția Rusiei

Ministrul sporturilor, Pavel Kolobkov, a subliniat că discrepanțele datelor din laboratorul din Moscova sunt cauzate de unele probleme tehnice. Alți oficiali au considerat că pedeapsa propusă este o încercare a țărilor din Vest de a ține Rusia pe loc. “Cu cât se iau aceste tipuri de decizii, cu atât este mai bine… pentru argumentul lor anti-rus”, a declarat Sergei Lavrov, ministrul afacerilor externe rus.

În schimb, Yuri Ganus, directorul RUSADA, a fost una din puținele voci critice din interiorul Rusiei cu privire la întregul scandal de dopaj. “Problema este că avem patru ani înaintea noastră și, deocamdată, judecând după reacția autorităților sportive internaționale, nu văd nicio perspectivă de soluționare a acestor probleme”, a declarat Ganus, care dorește o reformă a sportului în Rusia. 

Problema pe care Ganus a ridicat-o a fost „cultura nesănătoasă” în rândul autorităților sportive din Rusia, despre care a spus că sunt rezistente la schimbări. „Oficialii au folosit metode distructive pentru a face față unei crize care ar fi putut fi rezolvată printr-o abordare onestă a problemelor. Nu cred că trebuie să încercăm să…. găsim vinovați în alte țări și să spunem că sursa răului se află în Vest, în Est sau oriunde altundeva. E ilogic să spui asta. Problema principală este cultura noastră, cultura din interiorul sportului. În țara noastră, cu aceste tradiții, autocratice și birocratice, este nevoie să se ia decizii de la nivel prezidențial. Sper cu adevărat că a venit momentul pentru schimbări serioase”, a mai spus el, citat de Reuters. 

„Nu cred că trebuie să încercăm să…. găsim vinovați în alte țări și să spunem că sursa răului se află în Vest, în Est sau oriunde altundeva. E ilogic să spui asta. Problema principală este cultura noastră, cultura din interiorul sportului.” – Yuri Ganus, RUSADA

 

Ce urmează și care sunt sancțiunile propriu-zise

RUSADA sau Comitetul Olimpic Rus vor putea ataca hotărârea adoptată de Comitetul Executiv la Curtea de Abitraj Sportiv în maxim trei săptămâni. Dacă hotărârea nu va fi atacată ori apelul declarat va fi respins, hotărârea WADA devine obligatorie, iar Comitetul Olimpic Internațional trebuie să respecte decizia și să interzică Rusiei orice fel de participare la Jocurilie Olimpice, respectiv orice altă participare la vreo competiție internațională „majoră”. 

În urmă cu câteva zile, Tomas Bach, președintele Comitetului Internațional Olimpic (IOC)  a organizat o conferință de presă, în care a subliniat că e obligatoriu că IOC să respecte decizia comitetului executiv al WADA. “Comitetul Internațional Olimpic (IOC) a acceptat codul antidoping mondial, iar dacă există o decizie emisă conform codului antidoping mondial, atunci ea devine obligatorie pentru IOC”, a spus el.

Declarația susținută de Bach vine în contextul în care în urmă cu patru ani, când de asemenea s-au impus sancțiuni împotriva Rusiei, poziția Comitetului Olimpic Internațional a fost una pasivă, lăsând la aprecierea Federațiilor Internaționale să decidă ce sportivi ruși pot concura la Jocurile Olimpice de la Rio. De asemenea, tot atunci, zeci de sportivi ruși au apelat deciziile privind interzicerea participării la Olimpiadă cu câteva săptămâni sau zile înainte de începerea competiției.

Acum însă, poziția Comitetului e una clară și fermă, tocmai pentru a evita repetarea unui nou scandal, așa cum s-a întâmplat în 2016. 

Afară de sancțiunile referitoare la excluderea pentru următorii patru ani de la toate competițiile internaționale importante, alte sancțiuni aplicate Rusiei vizează: 

(1) sportivii ruși, care nu au fost implicați în acest scandal, pot participa la Jocurile Olimpice doar în uniforme neutre, iar în cazul câștigării unor medalii de aur, nu se poate ridica steagul ori intona imnul Rusiei  (vor concura ca sportivi neafiliați). Aici este de punctat faptul că sportivii trebuie să dovedească faptul că „sunt curați” și nu au fost implicați în acest scandal. Cei care dovedesc asta, vor fi incluși, spre exemplu, în cadrul unor Jocuri Olimpice, în Echipa Sportivilor Olimpici, așa cum s-a întâmplat și în 2018, la Jocurile Olimpice de iarnă de la PyeongChang. 

(2) interzicerea oficialilor ruși și a altor reprezentanți de a participa la evenimente majore sau de a participa în consiliul de administrație al vreunei organizații care a semnat codul antidoping global; 

(3) împiedicarea Rusiei să liciteze ori să găzduiască anumite campionate, iar dacă evenimentele deja au fost atribuite, atunci organizatorul trebuie să le retragă și să le reatribuie altei țări (Sancțiunea aceasta vizează Campionatul European de Fotbal din 2020, deoarece Rusia găzduiește câteva meciuri din grupe și sferturile de finală; FIFA a declarat că o decizie în acest sens va fi luată după ce toate lucrurile se vor clarifica, chiar dacă, teoretic, această competiție nu s-ar încadra în categoria „evenimentelor majore”), 

(4) amenzi. 

 

Foto: Wikimedia Commons

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Articole similare
Happening now
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.