„Taking one for the team“: Ederson se sacrifică în victoria zdrobitoare a lui City cu Liverpool, United pierde primele puncte

Danny Coposescu 11 septembrie 2017

Unul dintre ultimele transferuri făcute în vara asta isterică n-a fost tocmai din domeniul „blockbuster“. După multe speculaţii, de obicei legate de Chelsea, Alex Oxlade-Chamberlain a pus punct celor şase ani petrecuţi la Arsenal şi a trecut, destul de surprinzător, la Liverpool. Klopp se declarase un admirator al englezului de mai multă vreme şi de-acum pare că sentimentele sunt reciproce.

Ultima după-amiază a lui Oxlade-Chamberlain în tricoul lui Arsenal trebuie să-i fi oferit un car de motive pentru a face mutarea pe Anfield. Acolo, sub soarele cu dinţi din nord-vestul Angliei, „The Ox“ a privit cum Liverpool a demontat piesă cu piesă pe Arsenal, care a fost norocoasă să scape cu doar patru goluri primite.

Două săptămâni mai târziu, îmbrăcat tot într-un tricou roşu şi tot în nord-vest, dar pe Etihad din Manchester, Alex Oxlade-Chamberlain a asistat neputincios la un knock-out şi mai devastator: un 0-5 în faţa atacului dezlănţuit al lui City. Expresia „din lac în puţ“ a fost inventată pentru seria de meciuri prin care a trecut săracul Ox.

Liverpool îl pierde pe Mane, şi meciul odată cu el

Nu trebuia să fie aşa. După o jumătate de oră, nimic din lume nu l-ar fi convins pe Klopp că ai săi nu vor pleca din Manchester cu cel puţin un punct. Deşi Sergio Aguero deschisese scorul după o pasă trecută ca prin ochi de ac de către De Bruyne, Liverpool ameninţase insistent poarta lui Ederson şi linia de trei fundaşi a lui City părea depăşită de viteza lui Mohamed Salah şi a lui Sadio Mane.

Exact asta s-a şi întâmplat în faza decisivă a meciului, când o minge săltată peste apărarea gazdelor l-a prins în plin galop pe Mane. Dar portarului Ederson nu i s-a spus „noul Neuer“ degeaba şi brazilianul a ieşit ca un fulger la întâmpinare – direct în gheată ridicată prea sus de atacantul lui Liverpool. Impactul cu crampoanele senegalezului a fost direct şi reluările păreau desprinse mai degrabă dintr-o gală UFC.

Arbitrul Jon Moss n-a stat mult pe gânduri şi a scos cartonaşul roşu. Nu-i niciun dubiu că Mane nu şi-a accidentat adversarul intenţionat – avea ochii aţintiţi pe traiectoria mingii – dar regulile n-au lăsat prea mult loc de interpretare. În drum spre vestiare, până şi el părea puţin şocat de potenţialele repercursiuni pentru Ederson, care a trebuit să fie înlocuit după opt minute de îngrijiri.

Din acel punct, am urmărit cu totul alt joc. Arsenalul (sorry, Ox!) ofensiv pe care-l are City, cu Mendy şi Walker arând flancurile, se descurcă bine şi în condiţii de egalitate numerică. Cu un om în minus, Liverpool pur şi simplu n-a putut să acopere suficient spaţiu.

Şi totuşi, 2-0 s-a făcut abia în ultimul minut al primei reprize, când Gabriel Jesus şi-a ajustat perfect saltul pentru o lovitură de cap imparabilă. Chiar și așa, în ciuda scorului şi a eliminării, probabil doar cei mai pesimişti fani ai lui Liverpool s-ar fi aşteptat la colapsul total din partea a doua, care a fost nimic mai mult decât un exerciţiu de atac contra apărare.

Unul în care apărarea copleşită a lui Klavan şi Alexander-Arnold n-a avut nicio şansă contra gazdelor. Aguero i-a pus pe tavă dubla lui Jesus şi Leroy Sane a reuşit să marcheze şi el două goluri, dintr-un total de 22 de atingeri ale balonului. Putea să fie şi mai rău pentru Klopp şi ai săi dacă asistenţii lui Moss nu anulau (corect) alte două reuşite.

În mod straniu, ambii antrenori au avut un ton complet extenuat şi detaşat la final. Klopp a spus că până şi Guardiola a fost de acord că Mane nu merita roşu, apoi a continuat: „Eliminarea a schimbat meciul astăzi. Dar deşi City avea 2-0 şi noi aveam 10 oameni, nu puteam să cred că nu mai avem nicio şansă. Am crezut că o să mai urmeze ceva, dar a doua repriză n-a fost tocmai o bucurie de urmărit pentru fanii lui Liverpool. Pentru asta ne cerem scuze.“ E cea mai grea înfrângere suferită de Klopp ca antrenor de pe vremea când era la Mainz.

Pep nu s-a pierdut cu firea: „Jocul a fost strâns, era echilibrat la 11 contra 11. După cartonaşul roşu, a fost altfel. Dar am controlat jocul şi al doilea gol, înainte de pauză, a fost foarte important.“ Oricât de speciale ar fi circumstanţele, piesele noi din maşinăria lui Guardiola încep să funcţioneze tot mai bine.

Primele puncte pierdute de United, prima mică răbufnire a lui Jose

Britannia Stadium este de regulă coşmarul personalizat al lui Arsene Wenger, dar în ultimii ani, nici lui Man Utd nu i-a mers grozav la Stoke. Ultima oară când a câştigat acolo, Alex Ferguson era pe banca echipei. În contextul ăsta, un 2-2 antrenant nu-i chiar o tragedie pentru băieţii lui Mourinho.

Eroul meciului a fost Eric Maxim Choupo-Moting, atacantul camerunez venit de la Schalke. El a deschis şi a închis tabela, iar atacul lui Stoke pare acum la ani lumină de era ceva mai „industrială“ a lui Tony Pulis – Choupo-Moting, Jese, Shaqiri, un trident chiar impresionant.

Datele astea, plus faptul că United nu mai luase gol din sezonul trecut şi a avut nevoie de Rashford şi Lukaku pentru a rămâne neînvinsă, face părerea lui Mourinho destul de nedreaptă: „O echipă a vrut să câştige, cealaltă a vrut un punct. Nu sunt satisfăcut pentru că am fost echipa mai aproape de victorie. Dar e un rezultat pe care îl accept.“

Şi apoi, doar pentru că lucrurile mergeu prea bine în ultima vreme şi jurnaliştii trebuie ţinuţi pe vârfuri, a venit şi o mică ieşire marca Mourinho. Întrebat dacă şi de ce a refuzat să-i strângă mâna omolugului Mark Hughes după joc, portughezul a oftat adânc, parcă pentru a se abţine de la o reacţie mai instinctivă: „Ştii ceva, trebuie să fiu politicos cu tine. Dar întrebarea ta e foarte proastă. Face totul să pară de parcă e vina mea, problema mea, întrebarea ta nu e corectă.“

Şi reporterul BBC a fost lăsat baltă – ceva ce pare că devine o tradiţie în cercul antrenorilor de Premier League.

Chelsea şi Tottenham ţin pasul, Arsenal mai risipeşte din nori

Leicester City probabil e sătulă de Chelsea. De parcă nu era de ajuns că londonezii i-au luat perechea de la centrul terenului, cu care „Vulpile“ au câştigat campionatul, foştii jucători s-au apucat acum să marcheze contra lor. Danny Drinkwater a trebuit să schimbe vestiarul de pe King Power Stadium, unde a venit pentru prima dată ca proaspăt jucător a lui Chelsea, iar Kante a marcat golul decisiv în victoria oaspeţilor cu 2-1, după ce Morata deschisese scorul.

Lui Tottenham continuă să-i meargă bine în deplasare, unde a dat-o la o parte cu uşurinţă pe Everton. Nu trecuse nici măcar o oră pe Goodison când Kane făcea dubla şi trecea de 100 de goluri în tricoul lui Spurs. Era deja 3-0 şi norocul lui Ronald Koeman a fost că londonezii au cam luat piciorul de pe pedală până la final.

Cu acelaşi scor a bătut-o şi Arsenal pe Bournemouth. Danny Welbeck şi Lacazette au marcat şi întrebarea e de ce francezul, împreună cu Sead Kolasinac, au fost lăsaţi pe bancă pentru catastrofa de pe Anfield. Cu cei doi în echipă, londonezii sunt pur şi simplu mai buni.

În fine, ultimul cuvânt trebuie să le aparţină celor de la Brighton, care au marcat primele trei goluri şi au luat primele trei puncte din istoria clubului în Premier League.

Succesul cu 3-0 contra lui West Brom, care venea neînvinsă pe AmEx, a fost pe cât de impresionantă, pe atât de categorică. După un start dificil în liga mare, „Pescăruşii“ şi-au luat zborul.

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.