Se schimbă jocul | Unde ne poate duce digitalizarea accelerată a României sportive

Never let a good crisis go to waste – spunea Winston Churchill, referindu-se la cel de-al Doilea Război Mondial, de departe cea mai mare criză a secolului trecut. COVID-19 a apărut ca un uragan care ne-a închis în case, care a închis pur și simplu o mare parte a economiei globale și care a făcut ca numărul celor care asistau la un eveniment sportiv la sfârșit de săptămână în Europa să scadă de la zeci de milioane la câteva mii de oameni în Belarus, singura țară de pe continentul nostru care nu şi-a oprit complet competițiile sportive.

COVID-19 și tehnologia

Sportul de înaltă performanță și pricipalele competiții ale anului au fost întrerupte sau amânate: EURO 2020 a devenit EURO 2021, Tokyo 2020 a devenit Tokyo 2021, iar Federația de Handbal din Ungaria a decis înghețarea tuturor campionatelor interne. Pentru a-şi menține consumatorii conectați, La Liga, campionatul spaniol de fotbal, a organizat un campionat online, TVR retransmite meciuri de glorie ale Naționalei noastre, în vreme ce Dinamo Brest vinde bilete virtuale iubitorilor de fotbal din afara Belarusului, locul respectiv de pe stadion fiind luat de un manechin cu o poză a cumpărătorului atașată în zona feței. Între timp, sportivii se antrenează individual, înregistrând-şi sesiunile video şi comunicând online cu antrenorii lor. 

În România, acesta este un lucru extrem de îmbucurător, dacă ne gândim că la nivel sportiv ne este în general frică de tehnologie şi că refuzăm să ne modernizăm, ascunzând-ne mereu în spatele acelorași scuze care ne absolvă de orice responsabilitate. Asta în ciuda faptului că avem al 6-lea cel mai rapid Internet din lume și că 53,8% din populație are un smartphone (procent mult mai mare pentru populația activă cu vârste între 18 și 65 de ani). Distanțarea socială generată de COVID-19 acționează ca un accelerator al digitalizării sportului românesc, pentru că ne face să privim investiția în soluții IT moderne nu ca pe un moft, ci ca pe o nevoie esențială.  

Digitalizarea performanței sportive

Deși un prim pas foarte bun, sesiunile online de antrenament nu sunt suficiente. Organizațiile sportive de la noi trebuie să investească în două tipuri de software care corespund celor doi piloni ai activității sportive de înalt nivel – cel de performanță sportivă și cel de business. 

Pe partea de performanță sportivă, datele obținute din ședințele video de antrenamente individuale organizate în perioada de distanțare socială trebuie centralizate și coroborate cu datele existente de la antrenamentele pre-criză și de la competițiile sportive sau meciurile anterioare. Acest lucru este necesar pentru a putea vedea randamentul sportivilor pe tot timpul ciclului competițional. Și pentru a putea face o selecție bazată pe criterii obiective, pentru a găsi corelații statistice între diverse evenimente și randamentul sportivului (ori echipei) ca reacție la evenimentul respectiv. 

Cu alte cuvinte, cluburile și federațiile sportive din țară trebuie să investească în agregatoare specifice de date care să centralizeze și să monitorizeze toate datele tuturor indicatorilor de performanță sportivă provenite din toate sursele (GPS, video, antrenamente, etc.). Aceste date trebuie bineînțeles analizate în sensul de Business Intelligence, pentru ca antrenorii și selecționerii să aibă o privire de ansamblu asupra a tot ce se întâmpla la echipă, lot sau în întreaga țară la nivel de federație, la un click distanță. 

Beneficiile unei astfel de platforme sunt multiple. Un exemplu pe care l-am putut observa din interior e cel al clubului de fotbal AZ Alkmaar (locul doi în campionatul Olandei, la egalitate de puncte cu Ajax în momentul întreruperii). Ei folosesc SoccerLab și sunt interesați, în mod tradițional, de creșterea propriilor jucători. Așa cum știți, e modelul de business al celor mai multe cluburi din Olanda: formează fotbaliști buni pe care îi vând apoi cluburilor mai bogate din campionatele mai puternice. E foarte important pentru cei din conducere să știe, de pildă, că 51% din minutele oficiale adunate de AZ Alkmaar în sezonul trecut al ligii olandeze au fost jucate de fotbaliști proveniți din pepiniera proprie. Deci de jucători care nu au generat costuri de transfer. 

Rămânând tot în Benelux, Remco Evenopoel, care a jucat fotbal la PSV Eindhoven, la Anderlecht și la loturile naționale U-15 și U-16 ale Belgiei, a dat ghetele de fotbal pe ghidonul bicicletei și este acum Campion European la time-trial și speranța Belgiei pentru aurul Olimpic la Tokyo 2021.
Sports Vlaanderen, organizația-umbrelă care gestionează sportul de înaltă performanță din Flandra, folosește o astfel de platformă și cercetează diverși indicatori fizici și sportivi pentru a monitoriza toți sportivii, din toate federațiile sportive aflate sub tutelă, pentru a-i descoperi, de la o vârstă fragedă, pe noii Remco.

Și ca să ne facem și o idee vizavi de costuri, cu titlu pur indicativ, licența unui astfel de software de agregare, monitorizare și analiză Business Intelligence care să includă și o componentă administrativă pentru încărcarea de documente, chat, etc., ar avea un preț anual de în jur de 25.000 de euro pentru un club de fotbal, la care s-ar adăuga încă între 7 și 10.000 de euro în primul an pentru implementare și training. Pentru o federație sportivă, licența anuală ar costa ceva mai mult, undeva la 50.000 de euro pe an, plus un cost anual de 2-3 euro per utilizator. La care s-ar adăuga între 10 și 15.000 de euro în primul an, cu amendamentul că software-ul ar putea fi folosit de către toate cluburile din țară. 

În aceasta logică de achiziție, cluburile ar avea acces doar la datele proprii, în timp ce federația ar avea o privire de ansamblu asupra tuturor jucătorilor legitimați. Mai mult decât atât, există aici posibilitatea ca mai multe federații să se asocieze pentru a achiziționa împreună o licență, diminuând astfel semnificativ costurile. Iar dacă, spre exemplu, COSR ar acționa ca un cumpărător-umbrelă pentru un astfel de software, costurile pe federație ar fi extrem de convenabile.  

Digitalizarea relației cu fanii și sponsorii

Pe partea de business, federațiile și cluburile trebuie să investească în soluții CRM (Customer Relationship Manager). Căci pentru a-și putea promova produsul, în speță sportul pe care îl gestionează sau randamentul în competițiile la care participă, federațiile și cluburile de la noi trebuie să știe în primul rând cui se adresează: Cine sunt fanii? De unde sunt? Ce vârste au? Cât de des vin la evenimente? Ce consumă, cât consumă, când consumă? Cine sunt potențialii mei sponsori? Din ce industrii? Cum îi atrag? 

Răspunsul la aceste întrebări reprezintă cea mai sigură modalitate pentru o organizație sportivă să-și îmbunătățească relația cu fanii și cu sponsorii, pentru a le putea oferi experiențe personalizate, pentru a crea o comunitate puternică în jurul sportului sau clubului respectiv și pentru a genera noi surse de venit. 

Cluburile și federațiile trebuie deci să investească în soluții CRM pentru a centraliza informațiile despre fani provenite din diverse surse: ticketing, magazinul clubului sau federației, Social Media, etc. Această bază de date trebuie apoi folosită pentru a comunica cu fanii și pentru a genera campanii de marketing segmentate în funcție de publicul lor țintă. Este esențial ca federațiile și cluburile să comunice constant cu fanii și cu sponsorii lor, nu numai în timpul calendarului competițional.

Pentru că o experiență mai bună generează venituri noi aproape instantaneu. De exemplu, o campanie de email care să îi invite pe cei care și-au cumpărat bilet la un eveniment să comande în avans ceva de mâncare și de băut generează de 5 ori mai multe vânzări decât în mod normal, în timp ce cunoașterea traseelor de deplasare ale spectatorilor către un eveniment sportiv le permite organizatorilor să își distribuie personalul și voluntarii în zonele care au cea mai mare nevoie și să colaboreze cu primăriile locale pentru managementul traficului.

Costul unei astfel de strategii de marketing digital diferă în funcție de numărul de persoane (fani, sponsori) înregistrate în sistem. Costurile ar fi mult mai mici pentru, să zicem, FC Botoșani, care se adresează unui județ de 110.000 de locuitori, la care s-ar mai adăuga câteva mii de fani din afara județului, decât pentru Rapid București, echipă dintr-un oraș mult mai mare și cu alte sute de mii de fani din afara Bucureștiului. 

Din nou, doar cu titlu indicativ, punerea în practică a unei strategii de marketing digital care să centralizeze și să gestioneze relația cu fanii și cu sponsorii și care să fie folosită în campanii segmentate de marketing ar costa anual undeva între 30.000 de euro pentru un club sau o federație „mică” și 90-100.000 de euro pentru „giganții” sportului românesc, sume la care se adaugă între 10 și 15.000 de euro în primul an – pentru implementare și training.

Invitație digitală 

COVID-19 este, fără doar și poate, o piatră de încercare pentru noi toți. Dar, pentru că în tot răul este și un bine, distanțarea socială ne face să înțelegem că suntem mult mai puțin conectați, și implicit mult mai vulnerabili, fără soluții digitale la îndemână. Acest articol este o invitație adresată tuturor factorilor de decizie din sportul românesc să nu lase această ocazie să se piardă; să profite de faptul că viața s-a mutat în zona digitală și să-și dezvolte capabilitățile în acest sens.

**

Adrian Beiu este reprezentantul Quesd NV, creatorii SoccerLab, Panega Sports și Tennislife în Europa Centrala și de Est. Textul publicat mai sus face parte din seria „Cum se face sportul bine”, serie pe care Lead – alături de o mână de invitați specializați în comunicare, tehnologie, sociologie, branding sau politici publice – o așază spre dezbatere. Scopul îl intuiești: vrem să aflăm cum putem face sportul bine; cum putem să-l însănătoșim, cum îl putem înșuruba mai bine în societatea de azi.

În căutarea răspunsurilor, atacăm câteva teme esențiale din sportul românesc de azi: sportul și nevoia de performanță, sportul și nevoia de finanțare, sportul și rolul său comunitar. Pornind de aici, Lead va publica o serie de articole, opinii și interviuri care să ne arate exact asta – „Cum se face sportul bine”.

Foto: Federația Română de Canotaj