„Ne putem ridica înapoi.” Fragilitatea ecosistemului fotbalului feminin e expus de situația actuală, dar jucătoarele sunt pregătite să reziste

În martie, când România a intrat în stare de urgență și competițiile sportive s-au oprit, jucătoarele de fotbal feminin se pregăteau de începerea returului Ligii I. Echipa națională de fotbal feminin U19 urma să participe (în aprilie) la Turul de Elită, cea mai importantă etapă de calificare la Campionatul European (21 iulie – 2 august). Echipa națională U17 se reunise la Mogoșoaia și urma să debuteze (pe 18 martie) la Turul de Elită împotriva gazdei Grupei 2, Ungaria, căutând și ea calificarea la Campionatul European U17 (9-22 mai 2020).

Fotbalul s-a oprit și pentru ele.

Campionatul intern n-a mai reînceput. Campionatul European U19 s-a anulat, astfel că multe jucătoare vor încheia junioratul fără șansa de-a participa la un turneu final. Naționala U17 așteaptă un răspuns de la UEFA, care caută încă soluții pentru turneul final din luna mai.

Primei reprezentative i s-au amânat și ei partidele cu Croația (14 aprilie), Lituania (5 iunie) și Elveția (9 iunie) din preliminariile Campionatul European de fotbal feminin, care urma să fie găzduit vara viitoare de Anglia, dar cel mai probabil va fi mutat în 2022, pentru a nu se suprapune cu turneul final masculin – Euro 2020 a fost amânat pentru 2021, la fel și Jocurile Olimpice.

Incertitudinea din lumea sportului planează și asupra fotbalului feminin, iar mulți se tem că impactul va fi mai mare asupra unui sport încă vulnerabil și subfinanțat, cu o structură încă fragilă, semi-profesionist în multe țări. Un sport care abia prindea aripi.

În ultimii ani, am văzut cum fotbalul feminin începe să umple arene internaționale tot mai mari, să fie tot mai atractiv pentru sponsori, tot mai spectaculos de urmărit și tot mai mediatizat. Am văzut echipe noi și investiții tot mai mari, am văzut jucătoare transformate în simboluri culturale, mai ales după Campionatul Mondial de vara trecută, care a depășit recorduri de audiență și vizibilitate.

Iar acum, lumea fotbalului feminin se teme ca acest progres să nu fie pierdut. Ca bugetele și așa insuficiente să nu se reducă, ca jucătoarele să nu renunțe, cum mi-a spus o antrenoare, ca echipele să nu dispară, cum scrie jurnalista Suzanne Wrack în The Guardian.

Impactul crizei cauzate de Covid-19 îi va lovi cel mai rău pe cei aflați deja în situații limită și vulnerabile, pe cei subfinanțați și lipsiți de rezerve, scrie într-un raport publicat de FIFPro, o federație globală care reunește asociațiile fotbaliștilor profesioniști, care analizează impactul pandemiei asupra fotbalului feminin. „Orice inegalitate exista deja va fi exacerbată de pandemie.”

FIFPro a primit semnale că unele cluburi se gândesc să renunțe la echipele feminine și de juniori pentru a-și proteja echipele masculine de seniori și atrage atenția în raport asupra „amenințării aproape existențiale pe care o prezintă situația curentă asupra fotbalului feminin, în lipsa unor măsuri de protejare a industriei”.

„Din cauza salariilor mici, plajei mai restrânse de oportunități, sponsorizărilor inegale și a unui nivel mai mic de investiții corporate, fragilitatea ecosistemului fotbalului feminin e expus de situația actuală. Lipsa contractelor scrise, contractele de scurtă durată, lipsa asigurărilor medicale și a unei minime protecții sociale, a drepturilor angajaților, lasă multe jucătoare – dintre care multe erau deja în situații limită – în riscul de a nu se mai putea întreține”, mai spune raportul, care propune și o serie de măsuri de limitare a daunelor. Accentul e pus pe colaborare și pe o viziune comună, prioritizând sănătatea fizică și psihică a jucătoarelor.

„Trăim vremuri nemaiîntâlnite și avem o responsabilitate – de comunitate globală – să ne unim și să susținem industria”, spune Jonas Baer-Hoffmann, secretarul general FIFPro. „Dacă cluburile, ligile sau competițiile echipelor naționale dispar, e posibil să dispară pentru totdeauna. Scopul nostru final trebuie să fie nu doar să prevenim asta, ci să construim o fundație mai solidă pentru viitor.”

După publicarea raportului, FIFA a oferit asigurări că nu va micșora finanțarea fotbalului feminin și că investiția de 800 de milioane de lire pe care o anunțase anul trecut pentru perioada 2019-2022 nu va fi afectată de criza provocată de Covid-19. Aceasta va fi direcționată către competiții, profesionalizare, programe de dezvoltare, guvernanță și leadership.

E important ca jucătoarele să nu renunțe

În România, unde sunt aproximativ 2.000 de jucătoare legitimate, dar care nu pot trăi din fotbal, cea mai mare provocare în momentul ăsta e ca fetele să nu renunțe, crede Irina Giurgiu, antrenoarea naționalei U17, secundă la naționala feminină de senioare și fondatoare a propriului club de fotbal feminin.

„Cu siguranţă multe cluburi o să fie afectate din punct de vedere financiar, după această perioadă îşi vor pierde, din păcate, din sponsori. Cred că cele mai câştigate cluburi sunt cele care au multe jucătoare tinere care nu au încă contracte de profesioniste, pentru că ele nu vor renunţa aşa de repede, în comparaţie cu jucătoarele cu experienţă sau cu stranierele. Îmi doresc să ne întoarcem la antrenamente fără să vedem că au renunţat fetele la fotbal şi ne dorim să avem mai multe fete dornice de a face parte din echipa noastră. Cred că renunţarea fetelor de a mai juca fotbal este cea mai mare provocare pentru noi.”

Dream Team, club construit de Irina tocmai pentru a atrage cât mai multe fete către fotbal, era înainte de întreruperea campionatului aproape de promovarea în Liga 2, un moment pe care Irina îl vede ca pe o răsplată pentru munca din ultimii trei ani. „De la începutul proiectului Dream Team, am pus accentul pe formarea jucătoarelor şi nu doar pe rezultatele de la meciuri. Având în vedere că suntem în anul trei de proiect şi jucătoarele au progresat, am considerat necesară promovarea în Liga 2, ne-am dorit acest lucru pentru că dorim să întâlnim echipe puternice şi să putem ridica nivelul jucătoarelor.”

E important ca jucătoarele să nu renunțe, mai ales pentru că multe dintre ele se opresc destul de devreme, din lipsa perspectivelor financiare, cum spune Ioana Bortan, una din cele mai experimentate jucătoare ale României. Criza de acum i-a amintit căpitanului campioanei U Olimpia Cluj cât de important e ca jucătoarele să aibă un plan de rezervă, cum le sfătuiește mereu pe cele tinere. „Nu poți trăi din fotbal la ora actuală în România, sau poate nici în alte țări. Și atunci ai nevoie de ceva pe lângă, să poți să ai o liniște. Din păcate asta e problema la noi, că foarte multe fete se lasă la 21, 22, 23 de ani, imediat ce-și termină studiile, pentru că nu se mai descurcă. Nu le mai pot ține părinții și nu se mai descurcă.”

Ea joacă încă, la 31 de ani, pentru că are un job, dar spune că eforturile sunt mari. „E foarte greu în paralel. Ai nevoie de susținere și de înțelegere din partea angajatorului, și ai nevoie de mult curaj și mult devotament din partea ta”. E motivul pentru care a renunțat să antreneze Olimpia, pe care o preluase anul trecut: „E foarte, foarte greu să fii jucătoare și antrenoare și cel mai tare mă supăra că aveam foarte multe junioare care aveau nevoie de atenție mult mai multă și nu le puteam oferi asta.”

„Cum ne-am ridicat, ne putem ridica înapoi”

Deși în România fotbalul feminin se dezvoltă într-un ritm mai lent, sezonul viitor anunța o schimbare importantă. Măsurile impuse de Federația Română de Fotbal vara trecută urmau să intre în vigoare începând cu sezonul 2020/2021, astfel că echipele masculine care activează în campionatul Ligii 1 vor trebui să înregistreze minimum 20 de jucătoare care să evolueze în Campionatul Național U15 feminin pentru a primi licența. E o măsură pe care Ioana o aștepta de mult timp. „Eu chiar o vedeam, am zis de mult că asta e singura soluție. Și când mi s-a îndeplinit, atunci a venit virusul. Măsura e încă în vigoare, dar cred c-o să fie și mai greu acum.”

E greu de anticipat cum va fi implementată acum, în contextul unei crize care va afecta financiar și fotbalul masculin. Federația spune că deocamdată nu a luat în calcul modificarea acestei reguli, mai ales că face parte dintr-o procedură de licențiere aprobată deja de UEFA, spune Emma Bârsan, Manager Fotbal Feminin în cadrul Departamentului de Dezvoltare Fotbalistică al Federației.

Emma, care încearcă să țină legătura săptămânal cu reprezentanții cluburilor feminine, le simte îngrijorarea. „Este un moment foarte dificil, o provocare pentru noi toți, nu ne-am mai confruntat cu așa ceva până acum și cred că tuturor ne lipsește fotbalul, atât celor care îl practică, dar și celor care îl urmăresc. (…) Încă de la suspendarea activității fotbalistice, în cadrul FRF s-a format un grup de lucru care analizează situația permanent și se adaptează la realitatea societății, lucrând tot timpul pe mai multe scenarii, astfel încât să fim pregătiți în momentul în care se va ridica Starea de Urgență ca să putem relua activitatea fotbalistică.”

Varianta pe care o ia în calcul grupul de lucru acum este să încheie pe teren meciurile din Liga 1, în timp ce ligile inferiorare vor fi cel mai probabil înghețate, spune Emma. „Cu siguranță, echipele de club vor avea nevoie de o perioadă de reacomodare și antrenamente. În acest moment, ne dorim să încheiem competițiile pe teren. Înghețarea acestora ar fi o măsură extremă și ne dorim să o evităm, încercăm să găsim cea mai bună soluție, ținând cont și de evoluția pandemiei la nivel național.”

**

Jucătoarele văd provocările care urmează, dar arată și o reziliență cu care sunt deja obișnuite, într-un sport care nu le-a ferit de obstacole și greutăți. „Cluburile de fotbal feminin nu sunt așa mari încât să fie paralizate de lipsa banilor, pentru că sunt obișnuite cu această situație”, spune Teodora Căbuț, care joacă pentru Carmen București Ladies, aflată pe locul I în liga secundă. „Oricum, cele mai multe jucătoare nu erau plătite, dacă nu se joacă nu închiriezi teren, ambulanță, nu plătești arbitri, deplasări, ce costuri ai mai avea ar fi legate de staff și firmă; cu un pic de dibăcie în contabilitate n-ar trebui să ducă chiar la faliment.”

„Cu siguranță o să fie multe cluburi cu probleme”, spune și Ioana Bortan. „Nu știu la junioare cât de mult o să afecteze asta, pentru că nu sunt bani, nu sunt salarii pentru jucătoare. De jos sper din suflet să continue. Iar senioare nu avem atât de multe. Dar cu siguranță probleme o să fie. Probleme au fost și fară pandemie.”

Ioana nu e însă îngrijorată, pentru că e un moment în care crede că sportul a trecut în plan secund. „Dacă aș sta să mă gândesc că mă îngrijorează, cred că îngrijorează pe toată lumea. Și pe băieți, și pe noi, și toate sporturile. Cu siguranță lucrurile n-or să mai fie la fel și o să fie foarte greu; pentru cluburile mici și mai greu. Pentru toată lumea o să fie greu, asta e clar. Doar că lupta cea mai grea o dăm acum, pentru că încă nu știm ce se poate întâmpla. După aia, dacă noi suntem sănătoși, cum ne-am ridicat, ne putem ridica înapoi.”

Are și colege, mai ales cele mai mici, care suportă mai greu izolarea și dorul de fotbal, dar ea e împăcată. Se bucură de timpul petrecut cu familia și nu simte nevoia să iasă nici până la magazin. „Cred că trebuie să fii tu împăcat cu tine. Cred că mental și psihic e foarte important în primul rând cum ești tu, să nu pui negativitatea tot timpul în față. (…) Toți pierdem, pe toate planurile. Trebuie să fim puternici, cu capul sus, să mergem mai departe, să luăm lucrurile ca atare și să ne ridicăm, că n-avem altceva de făcut. Să ne bucurăm că suntem sănătoși.”

O privire spre viitor

Pandemia a oprit temporar și un proiect care privește spre viitorul fotbalului feminin. „Playmakers”, dedicat fetelor cu vârste cuprinse între cinci și opt ani, lansat de UEFA la final de februarie, își propune să ajungă la fete de la vârste cât mai fragede și să se folosească de povești Disney pentru a le atrage către fotbal. România e una dintre cele șapte țări-pilot alese pentru implementare, alături de Austria, Belgia, Norvegia, Polonia, Scoția și Serbia.

Antrenori și profesori de sport din 34 de centre din țară au participat în februarie la un training unde au învățat cum să folosească elemente ale poveștii Incredibilii 2  în cele zece sesiuni de antrenament din prima etapă a proiectului, care trebuia să înceapă în această primăvară în școli și grădinițe din 14 județe din țară. Au primit materiale de la UEFA, mingi, veste, conuri și stickere cu care să încurajeze fetele să joace rolurile personajelor populare din film și să le ajute, prin joacă și povești, să fie sănătoase, încrezătoare, să-și facă prieteni și să învețe abilități de viață.

„Este primul proiect prin care încercăm să ajungem la fete de la o vârstă mai fragedă, prin care le prezentăm și fotbalul ca o opțiune de sport în viață”, spune Emma, care speră ca activitățile din școli și grădinițe să poată începe în toamnă. „Dezvoltarea fotbalului feminin rămâne, în continuare, unul dintre obiectivele principale ale Federației Române de Fotbal. Cred că s-au făcut deja pași importanți în acest sens în ultimii ani, iar implementarea proiectelor de dezvoltare a acestui segment se vor vedea în următoarea perioadă. Tot în acest an s-a lansat și prima identitate vizuală din istoria fotbalului feminin, pentru toate competițiile feminine. Cred că deja începem să depășim barierele cum că o fată nu poate juca fotbal, am construit o comunitate foarte frumoasă și puternică pe rețelele de socializare, unde suporterii naționalei feminine sunt din ce în ce mai mulți și mai activi.”

Foto: FRF, UEFA