„Barajul” islandez: cu noroc în apărare și ghinion în atac, România se împiedică încă o dată în fața Islandei, se îndepărtează de barajul pentru Qatar 2022

Naționala României termină la egalitate cu Islanda, un 0-0 care ne împinge pe locul 3 în grupa preliminară, adică în afara meciurilor de baraj pentru calificarea la Cupa Mondială din Qatar.

Ceva mai devreme, Macedonia de Nord a câștigat clar în Armenia, 5-0, un rezultat care ne lasă acum la mâna rezultatelor: pentru a mai prinde locul 2, avem nevoie nu doar de victorie în Liechtenstein, dar avem nevoie și ca Islanda să nu piardă în Macedonia de Nord. Așa cum știi, echipa clasată pe locul 2 poate ajunge în Qatar trecând prin două meciuri de baraj. Grupa noastră a fost deja câștigată de Germania.

Pe 14 noiembrie 2021, România joacă în Liechtenstein, Armenia primește vizita Germaniei, iar Macedonia de Nord joacă acasă cu Islanda.

Meciul

La un an după ce ne-a tăiat calea spre Europene, Islanda a ieșit din nou pe traseul nostru spre un turneu final într-un meci de „totul sau nimic”. De data asta, condițiile erau sensibil diferite: nu mai era meci de baraj, Islanda însăși era o cu totul altă echipă – mai slabă -, iar România venea nu doar cu atuurile unui loc mai bun în grupă și unei victorii în deplasare, dar era și într-o creștere care justifica speranțele într-o calificare la baraj. Calificare care, după succesul tranșant al Macedoniei de Nord în Armenia, impunea o obținerea celor 3 puncte pentru o ultimă rundă fără emoții și fără obișnuitele calcule de clasament.

Acum un an, Naționala lui Mirel Rădoi pierdea primul baraj pentru Euro, dar, mai deranjantă decât înfrângerea fusese incapacitatea alor noștri de a genera fotbal, de a se apropia de poarta adversă și de a-și crea situații de gol. Dovada că ceva s-a schimbat în acest an, și nu doar circumstanțial, ci, în primul rând, în jocul alor noștri, a fost chiar prima parte a meciului de pe noul „Ghencea”. O repriză densă, cu multă tensiune, în ciuda absenței publicului, o repriză care ne-a ținut 45 de minute cu sufletul la gură cum de mult nu ne-a mai ținut un meci al României în ultima vreme – excepție jocul excelent făcut de „tricolori” în fața Germaniei, în care golul de generic al lui Ianis Hagi ne-a ținut vii speranțele până spre final.

*

Cu carențe în apărare, mai ales la fazele fixe – care la islandezi înseamnă orice aut în 30-ul nostru – România a arătat mai bine ca împotriva Armeniei, cu un joc mai elaborat și mai spectaculos în treimea adversă. Un fotbal viu, mai riscant decât ne-ar fi plăcut și decât eram obișnuiți pe vremea când ne apăram cu doi închizători și ajungeam la poarta adversă doar din întâmplare.

Cu mandatul practic pe masă, Mirel Rădoi a jucat din nou fără închizător, în stilul său atât de criticat de unii. A betonat defensiva, cu Toșca pe stânga, pe lângă deja obișnuiții Rațiu, Chiricheș și Nedelcearu, iar de la mijloc în sus a trimis numai jucători de construcție și de finalizare, Cicâldău, Marin și Stanciu la mijloc, Hagi, Alibec și Tănase în tripleta de atac.

Trei surprize pentru specialiști și, probabil, și pentru selecționerul advers – Toșca în locul lui Bancu, absența lui Nedelcu la mijloc, și preferința pentru Tănase în detrimentul lui Ivan, omul momentului în Liga 1. Dar fiecare din mișcări cu explicația sa, subordonată ideii unui fotbal de posesie și construcției pe spații foarte mici, în contextul unui adversar cu o bună organizare a jocului.

*

În fața unei echipe tinere, dar dezinvoltă și extrem de bine pusă în teren, România a arătat un potențial ofensiv cu încurajator. Un joc tehnic, curajos, fără obișnuitele stângăcii la construcție, care a produs, în minutul 37, la finalizarea din păcate telefonată a lui Răzvan Marin, una dintre cele mai frumoase faze ale Naționalei din ultimii ani, după ce mingea a curs, din devieri, repetate, de pe dreapta, de la Rațiu, trecând pe la Hagi, Alibec și Tănase.

Cu Rațiu, pe dreapta, în zi de grație, în atac, România a atacat în multe momente cu toate cele trei liniile și doar inspirația i-a lipsit pentru a marca în prima parte. La fel de adevărat, și islandezii au avut câteva ocazii mari, prima chiar în minutul 11.

*

Dacă în partea a doua islandezii au apărut mult mai rar la poarta noastră, unde Ianis a scos o minge aproape de linia porții, la fel de adevărat e că și incursiunile noastre s-au tăiat la execuția finală. Chiar dacă am ajuns să atacăm cu șase-șapte oameni pe final și cu Ianis purtător de balon, în spatele lor, am ratat o șansă cu adevărat importantă abia în minutul 85, când același Hagi Jr a tras frumos din afara careului, iar mingea, după ce a lovit bara în interior, a curs de-a lungul liniei porții și a ieșit afară.

Ne-a lipsit deci și norocul. Ne-au lipsit și câteva decizii mai bune, sau ceva mai mult curaj, mai multă hotărâre la finalizare. Și ne-a lipsit – foarte probabil – și publicul: acum chiar ar fi fost nevoie de energia tribunelor abrupte din Ghencea.

Un egal frunstrant, cu atât mai frustrant cu cât ne pune, din nou, în fața unei oglinzi. În timp ce noi nu reușim să costruim o nouă Națională de turneu final din 2016, Islanda își face, într-un an, în condiții de criză și de tranziție, o echipă capabilă să ne blocheze din nou. E drept, mai avem o șansă: aceeași Islandă să scoată un egal în deplasarea din Macedonia de Nord, duminică. Revenim din nou la calcule meschine, exact ceea ce nu ne doream atunci când Mirel Rădoi a preluat Naționala mare. Jucăm altfel – și asta cu siguranță ne-am dorit – dar asta nu e (încă) de ajuns pentru a visa la mai mult.

Primele reacții

„Din păcate, când e ceva la îndemâna noastră, nu luăm. Suntem dezamăgit, nu voiam să văd imaginea asta, o văzusem deja în meciul cu Armenia. Nu mi-a plăcut cum am jucat, nu putem invoca norocul sau ghinionul, am avut o posesie lentă, am fost previzibil. Trebuia să accelerăm mai mult, nu am găsit destule combinații rapide între linii. Am arătat că nu putem gestiona astfel de momente. Am trăit ce trăiesc ei acum și îmi pare rău că nu pot să îi alin. Avem o problemă și la handbal, și la fotbal, în momentele decisive. Acum cred că trebuia să pun mai multă presiune în plus. Mi-e foarte greu să cred că Islanda va scoate un egal în Macedonia” – Mirel Rădoi

„Din păcate, nu am reușit să câștigăm. Eu pun rezultatul pe seama neșansei. Dacă Islanda se va apăra la fel și cu Macedonia de Nord, iar macedonenii vor avea neșansa noastră, se va termina tot 0-0. Trebuie să mergem să câștigăm în Liechtenstein. Eu zic că Naționala e în creștere” – Florin Tănase

România – Islanda 0-0

România: Fl. Niță – Rațiu, Chiricheș, Nedelcearu, Toșca – Cicâldău, Marin, Stanciu – Hagi, Alibec, Fl. Tănase

Rezerve: Vlad, Aioani – Manea, Pușcaș, Maxim, Bancu, Burcă, Nedelcu, Ad. Rus, Man, Moruțan, Ivan

Selecționer: Mirel Rădoi

Islanda: E. Olafsson – Sampsted, I. Bjarnason, Gretarsson, Skulason – Johannesson, B. Bjarnason, Thordarson – Gudmundsson, S. Gudjohnsen, Thorsteinsson

Rezerve: Runarsson, Gunnarsson – Saevarsson, Thorarinsson, Thrandarson, I. Olafsson, Leifsson, Baldursson, Ellertsson, Helgason, Traustason, A. Gudjohnsen

Selecționer: Arnar Vidarsson

Fotografii de Răzvan Păsărică / Sport Pictures