„Arsenal – lamentabilă, Liverpool – devastatoare!“. Coșmarul lui Wenger atinge tot nordul Londrei

Robbie Savage e un personaj cel puţin controversat în peisajul mediatic al fotbalului englez. Fostul internaţional galez are câteodată tendinţele unui veritabil ziarist de cancan care e obligat contractual să scoată pe gură numai cuvinte care provoacă „şoc şi groază!“. Dar când a oferit descrierea din titlu, pe la jumătatea meciului dintre Liverpool şi Arsenal, mulţi ar fi spus că e de-a dreptul cumpătat.

Până la finalul jocului, majoritatea analiştilor se întreceau în epitete mai puţin dezirabile pentru echipa lui Wenger, călcată în picoare într-un 4-0 care putea fi chiar mai sever. N-am intrat încă în septembrie şi criza de la Arsenal a început (cu artificii) pe Anfield.

„Muncă grea, suflet şi talent“

Aşa a descris căpitanul Jordan Henderson prestaţia furtunoasă a echipei sale. Din primul până în ultimul minut, fiecare minge pierdută a fost fugărită până la recuperare de jucătorii lui Klopp. Dacă neamţul a popularizat termenul „gegenpressing“ în Regatul Unit, atunci ce am văzut dumincă seară a fost tactica asta dusă la cel mai înalt nivel de un întreg colectiv – condus de excelenţii Henderson şi Emre Can – care poate să recite şi în somn ce are de făcut pe teren.

Emre Can (23) v Arsenal:

70 touches
44/50 passes
4/6 long balls
3 aerial duels won
2/3 tackles
2 key passes
2 interceptions

New level. ? pic.twitter.com/F14ds261Ff

— Scouted Football (@ScoutedFtbl) August 27, 2017

În Mohamed Salah, Liverpool şi-a luat aproape o copie xerox a omului de pe flancul opus, Sadio Mane. Cei doi africani au terorizat apărarea oaspeţilor cu nişte curse la viteze supersonice atât pe interior, cât şi pe exterior. De trei ori în primul sfert de oră, Salah a scăpat singur în careu, dar steagul de ofsaid sau Petr Cech au amânat golul.

Până ca Roberto Firmino să deschidă scorul cu o lovitură de cap, Gary Neville descrisese deja apărarea şi mijlocul lui Arsenal ca fiind „patetice“: „Fumeg când mă uit la echipa asta!“ Şi nu-i de mirare, pentru că Özil şi Ramsey se plimbau liniştiți pe la centrul terenului în timp ce Liverpool marca golul doi prin Mane, dintr-o contră pornită din preajma propriului careu.

Cum a reuşit Arsenal să iasă mai rău de la pauză decât a intrat e o aporie în toată regula. Jocul șters al londonezilor se poate distila în penultimul gol, cel al lui Salah: oaspeţii au bătut un corner în careul opus şi, câteva secunde şi o greşeală catastrofală a lui Bellerin mai târziu, egipteanul a marcat la poarta opusă.

Mo Salah! You beauty.. All by himself. Brave header to get past Bellerin, Then the run and Finally the finish. #LFC pic.twitter.com/FEzNoe1Ns7

— Nikhil N Kamath (@NikhilNKamath) August 27, 2017

Abia apoi a venit şi Daniel Sturridge la petrecere; cu o inevitabilitate aproape fatalistă, atacantul a marcat la câteva minute după intrarea pe teren, imediat după ce legenda lui Arsenal, Lee Dixon, spunea profetic că Sturridge „se linge pe buze când se uită la apărarea asta.“

La final, Wenger a descris tot circul ca „dificil, dezamăgitor şi dezastruos“. „N-am fost suficient de buni, am fost învinşi fizic peste tot şi, până la urmă, le-am uşurat treaba. Dacă unii cred că eu sunt problema, îmi pare rău, dar nu putem decât să ne întoarcem şi să le dăm fanilor o prestaţie mai bună.“

Arsène Wenger, look what you're doing to grown men. pic.twitter.com/9QMpC9TFuB

— fin. (@pIaymaking) August 27, 2017

De cealaltă parte, lui Klopp nu i-a rămas decât să-şi laude eroii – „Credit băieţilor, au muncit foarte mult“ – şi să repete că saga Coutinho e în mâinile conducerii, nu ale sale. „Puteţi să vă imaginaţi că dacă lua şi el parte la meciul ăsta…“ E un execiţiu de imaginaţie de care Arsenal şi fanii ei probabil n-au chef.

United îşi continuă marşul, City scapă cu trei punte de la Bournemouth

Caii lui Jose Mourinho aleargă în continuare liberi, după un 2-0 meritat cu Leicester pe Old Trafford. N-a mai fost o plimbare în parc pentru United, ca în primele două etape, dar rezistenţa băieţilor lui Craig Shakespeare a cedat în minutul 70. Proaspăt intrat pe gazon, Marcus Rashford a marcat dintr-un corner şi apoi Marouane Fellaini a trimis în poartă, cu genunchiul, şutul lui Lingard.

? @ManUtd's season so far…

Played: 3
Won: 3
Goals for: 10
Goals against: 0 pic.twitter.com/QBMG3WTM9p

— Premier League (@premierleague) August 27, 2017

Până atunci, Lukaku ratase un penalti şi Leicester începuse să devină tot mai sigură pe ea. Dar, spre deosebire de sezonul trecut, Man Utd are o aură de încredere în sine pe care Mourinho nu se mai satură s-o laude. „Jocul nostru are deja o calitate diferită. Îmi place echipa mea foarte mult.“

Între timp, vecinii de peste drum au avut nevoie de un gol în minutul 96 din partea lui Raheem Sterling pentru a câştiga la Bournemouth. Charlie Daniels deschisese scorul cu golul etapei, iar City părea că nu va reuşi să mai adauge la golul egalizator al lui Gabriel Jesus. Până când Sterling a reuşit cumva să strecoare mingea în poartă şi a dezlănţuit isteria pe teren şi în tribune.

Absolute scenes Raheem Sterling's 96th min winner at Bournemouth today from the City end ???? pic.twitter.com/ji0IhSnaTu

— Football Stands (@TheFootyStands) August 26, 2017

Eliberat în sfârşit din îmbrăţişările fanilor, Sterling s-a trezit cu al doilea cartonaş galben vânturat în faţa ochilor de arbitrul Mike Dean. Ceea ce i-a lăsat evident un gust amar în gură lui Guardiola, care spera după meci să primească o explicaţie pentru eliminarea asta. Nu a fost singurul scandalizat de pedantismul unui central căruia îi place puţin prea mult să fie în centrul atenţiei. Alan Shearer şi Garth Crooks, doi foşti mari jucători care lucrează acum la BBC, s-au plâns de faptul că poţi fi eliminat pentru că te bucuri de un gol marcat în ultimul minut.

"Do me a favour!"

Alan Shearer was furious with Raheem Sterling's sending off after Man City's last-gasp winner.
? https://t.co/SYZxRyniFc pic.twitter.com/DRc2pC2N8P

— BBC Sport (@BBCSport) August 27, 2017

Nici imaginile cu fanii lui City puşi la podea şi încătuşaţi violent pentru crima de a vrea să sărbătorească alături de jucătorii favoriţi n-au lăsat o impresie prea plăcută.

Blestemul Wembley loveşte din nou, Chelsea arată iar bine

Mauricio Pochettino spune că toată naraţiunea din jurul problemelor lui Spurs de a câştiga pe Wembley e inventată de presă. Dar până şi el se va fi întrebat dacă nu cumva trebuie să cheme un vraci, după ce s-a petrecut duminică cu Burnley. 28 de şuturi spre poartă, dominare totală, golul aparent izbăvitor al lui Dele Alli – toate degeaba, pentru că cel mai scump transfer din istoria lui Burnley, Chris Wood, a egalat în minutul 92. Aşa că Tottenham continuă seria groaznică de pe stadionul naţional şi rămâne deja în urma cluburilor care impun ritmul în Premier League.

Meanwhile at @wembleystadium Spurs fans pic.twitter.com/qwcbAFyTZc

— Jimmy Bullard (@jimmybullard) August 27, 2017

Chelsea, în schimb, continuă să arate că ce s-a petrecut în prima etapă chiar a fost doar un „freak accident“. Victoria cu 2-0 în faţa unui Everton care a început bine sezonul a fost impresionant de solidă. Fabregas şi Morata au rezolvat meciul încă din prima repriză, iar campioana intră în pauza competiţională (pentru meciurile echipelor naționale) cu optimism. Cel puţin dacă lui Antonio Conte i se îndeplineşte lista de cumpărături: „Am nevoie de rotaţie între jucători – pentru asta, îmi trebuie o cantitate bună. Sunt sigur că clubul face tot ce poate.“

Premier League table after Week 3 pic.twitter.com/9iTB71fLvl

— The Blues (@TheBlues___) August 27, 2017