Centurionul: Cristiano Ronaldo profită de câteva cadouri, ajunge la 100 de goluri în Champions League și o duce pe Real în semifinale

Danny Coposescu 19 aprilie 2017

Când Ronaldo ajunsese deja la aproape şapte luni fără gol în competiţia de care pare să-i pese cel mai mult, nu au început doar întrebări şi speculaţii din partea jurnaliştilor. Au pornit totodată şi fluierături pe Bernabeu, din partea unui public care şi-ar huidui şi familia dacă nu ar respecta miticele standarde de excelenţă ale clubului madrilen.

Că veni vorba de standarde, cele ale lui Ronaldo sunt atât de înalte încât să facă din cifrele sale în La Liga o privelişte dezamăgitoare. Doar 19 goluri pentru omul care a luat de atâtea ori trofeul „Pichichi“ pentru cel mai bun marcator. Dar încă de la începuturile carierei sale, portughezul a avut mereu ochii pe premii mai importante, trofee mai strălucitoare şi numere mai relevante. Cinci goluri în două meciuri cu Bayern l-au adus la destinaţie: primul jucător care marchează 100 de goluri în Champions League.

Real Madrid 4-2 Bayern München (după prelungiri)

Mai mulți actori au confiscat rolurile principale într-un meci cu totul captivant. Eroul a fost, desigur, Ronaldo, în ediţia sa 2.0 – cea de „goal poacher“. Atacantul şi-a petrecut prima repriză aşteptând undeva pe la mijlocul terenului şi declanşând contră după contră în faţa unui Bayern descoperit. Doar că toate s-au soldat în ratări, de o varietate foarte mare. Că s-a intrat la pauză fără goluri nu avea cum să fie nici în favoarea nemţilor, nici în cea a fanilor madrileni nerăbdători, frustaţi de lipsa de eficienţă.

Dar fotbalului îi plac clişeele, aşa că ocaziile s-au răzbunat. Robben s-a prăbușit în careu de cum i-a simţit respiraţia lui Casemiro în ceafă, iar Lewandowski a făcut 1-0 din penalti. De acolo, Ronaldo s-a parcat în careu şi şi-a aşteptat şansa. A venit în minutul 76, când Casemiro s-a revanşat cu o centrare perfectă. Golul nr. 98 în Champions League.

Dar toată lumea ştie că Sergio Ramos marchează goluri importante în ultimele minute şi căpitanul şi-a respectat reputaţia. La poarta greşită, ce-i drept. Cum-necum, Ramos a agăţat o minge aruncată în careul propriu şi balonul s-a târât agonizant pe lângă Keylor Navas pentru a stabili paritate perfectă între echipe: 1-2.

De aici încolo, bieții arbitrii au confiscat aproape cu totul – și probabil fără voia lor – meciul. Arturo Vidal a făcut tackling hotărât, a câștigat mingea, dar centralul Viktor Kassai a fost singurul care a văzut fault şi, mai mult, al doilea galben pentru chilean. Aşa a ajuns Bayern să fie prima echipă cu doi oameni eliminaţi într-o dublă de Champions League, unul pe meci (Martinez luase al doilea galben în minutul 60 al jocului tur).

Au venit prelungirile, iar brigada lui Kassai a fost foarte, foarte aproape să-i fure gloria lui Ronaldo, care a marcat și golul nr. 99 în Champions League, dar dintr-un ofsaid atât de clar că a frânt rezistenţa bavarezilor. Cel cu numărul 100, după o cursă fantastică a lui Marcelo (și un mic ofside), a nimicit-o cu totul. A mai fost timp pentru Asensio să adauge cireaşa de pe tort şi, pentru Bayern, ultimul pumnal. Nemții, care în mod tradițional nu vorbesc prea mult despre arbitraj, au și uitat să-și reproșeze propriile greșeli din dubla asta (nu puține), atât de numeroase au fost erorile brigăzii maghiare.

În mod cert, meciul merita un deznodământ mai echitabil, unul decis doar de către jucători. Iar la finalul acestei competiții europene, vocile celor care cer asistență video pentru arbitrii se vor auzi și mai tare. Până atunci, însă, nimeni nu-i poate lua recordul lui Ronaldo, care a mai scris o pagină în istoria fotbalului şi a clubului. Real Madrid e acum prima echipă care ajunge în şapte semifinale consecutive de Cupă Europeană.

Leicester City 1-1 Atletico Madrid

Acolo aşteaptă și rivala din oraş, care a pus capăt capitolului II al basmului Leicester. Cum spuneau şi comentatorii, aproape totul a fost perfect pe King Power Stadium. O atmosferă explozivă, o dedicaţie neînduplecată din partea tuturor şi o culminare a unei poveşti începute acum 23 de luni cu o salvare de la retrogradare în ultima etapă.

Doar că golul lui Saul din minutul 26 a fost prea mult şi pentru puterile lui Leicester. Totuşi, schimbările lui Shakespeare la pauză au oferit o a doua repriză în care „Vulpile“ şi-au asaltat adversarul cu un joc de care nu credeam că sunt capabili. Aproape 60% posesie, peste 10 şuturi şi o dominare foarte diferită de jocul reactiv cu care ne-a obişnuit echipa asta. Pentru Jamie Vardy, a venit un fel de happy ending. Vârful a egalat şi a marcat astfel primul său gol acasă în Champions League. La patru ani după ce îşi împărţea timpul între jocuri amatoare pe terenuri nisipoase şi jobul de la fabrica de fibră de carbon.

Totuşi, Atletico (în multe feluri, varianta spaniolă a lui Leicester) a rezistat asediului şi a ajuns în semifinale pentru a treia oară în patru ani. La sfârşit, în timp ce fanii îşi declarau dragostea pentru echipă, Diego Simeone a strâns mâna tuturor jucătorilor în albastru. Un final care să şteargă gustul amar lăsat de demiterea lui Ranieri. Mulţumim, Leicester.

Articole similare
Happening now
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.