Chelsea o testează serios pe Barça, dar Messi rupe blestemul și scoate un egal prețios. Bayern risipește speranțele lui Beșiktaș

Danny Coposescu 21 februarie 2018

Nu multă lume își aduce aminte că rivalitatea curioasă dintre Chelsea și Barcelona n-a răsărit odată cu Mourinho și veninul lui față de catalani. În aprilie 2000, cele două făceau cunoștință pentru prima dată în Champions League și începeau o serie definitorie pentru fotbalul secolului 21.

Dincolo de scenariul obișnuit al clubului nobil contra celui îmbogățit peste noapte, încăierările astea europene au mai avut și alt fir narativ: cel al eroului care își conduce echipa spre victorie prin îndrăzneală și abilități aproape magice. Rolurile s-au împărțit mereu de ambele părți. Zola și Rivaldo, Lampard și Ronaldinho, Drogba și Messi, fiecare cu isprăvi legendare care-au rămas în memoria colectivă.

Doar că nu în sensul așteptat, în ceea ce-l privește pe Messi. Până la episodul nou de marți seară, pe Stamford Bridge, nicio echipă nu i-a rezistat cu atâta încăpățânare argentinianului. Și nu-i vorba doar de cele opt meciuri fără gol contra lui Chelsea – Messi a ratat chiar un penalti decisiv în semifinala din 2012, pierdută incredibil de o Barça care a ratat din toate pozițiile.

Dar Messi nu a fost singurul care a avut ceva de demonstrat. Eden Hazard e prins undeva în anticamera jucătorilor excepționali, stă de ani buni pe ultima treaptă dinaintea piscului pe care au ajuns cei ca Messi, Ronaldo sau Neymar. În Premier League, belgianul a câștigat tot ce se putea, colectiv și individual. În competițiile internaționale însă, i s-a adus reproșul la care doar cei mai buni sunt vulnerabili: inabilitatea de a câștiga de unul singur bătăliile importante.

Așa că și de data asta am primit ce căutam – eroi care-au făcut pasul în față. Unul dintre ei și-a găsit izbăvirea la Londra, celălalt a apărut din umbra lăsată de numele lui Hazard și a lăsat soarta optimii de finală pentru returul din Catalonia.

Chelsea 1-1 Barcelona

Willian e de multă vreme printre favoriții suporterilor lui Chelsea. Brazilianul nu e  doar unul dintre cei mai talentați jucători din vestiar, ci și unul dintre cei mai dedicați. Ai putea genera energie pentru un oraș mic din cât aleargă el într-un meci, indiferent că-i contra lui Rotherham sau Barcelona. Adesea, presingul începe din față, cu el în frunte. Etica asta de muncă l-a motivat pe Conte să înceapă cu Hazard pe post de număr nouă fals și cu Morata pe bancă. În timp ce belgianul a coborât aproape de mijloc, urmărit de Busquets sau de unul dintre fundașii centrali, colegul din atac a întins apărarea adversă ca pe-un elastic.

Dar Willian n-a făcut doar treaba fără minge. Pe parcursul primei reprize, a început să se strecoare tot mai mult în buzunarele de spațiu din linia de fund a Barcelonei. Când a lovit bara prima oară, Busquets l-a pierdut complet; când s-a întâmplat a doua oară, închizătorul se afla în alt fus orar. Pe cât de mult a dominat Barça posesia, pe cât de mult au uzat contorul de pase, Willian și cele două focuri de avertisment au confiscat prima parte a meciului.

Doar că Busquets n-a părut să le fi auzit. În minutul 62, pe cine și-au găsit băieții lui Valverde să-l lase singur singurel în fața careului? Cu mai mult timp și spațiu decât găsești într-o carte de Stephen Hawking, a treia încercare n-avea cum să ajungă altundeva decât în colțul porții lui Ter Stegen. De când a venit la Chelsea în 2013, niciun alt jucător n-a marcat mai des în Champions League din afara careului decât Willian.

N-o să spunem că nu se putea termina așa. Cu o zonă centrală aglomerată mai ceva ca stația Unirii la ora de vârf, nici geometria Barcelonei nu părea că poate rezolva problema. Pentru asta, a fost nevoie de păcatul cardinal al lui Andreas Christensen, care a pasat de-a lungul careului și a mai făcut-o și prost. Un destinatar mai nepotrivit ca Iniesta nu se putea găsi, iar Messi, cu toate ghinioanele și poveștile stranii de pe Bridge, nu ratează din 12 metri o minge pusă pe tavă. La a noua încercare, decarul Barçei a preluat în sfârșit mantia de salvator cu Chelsea.

Dacă danezul Christensen spera că adevărul va rămâne măcar nespus, ambii antrenori l-au dezamăgit. „E bine că am reușit să smulgem o eroare de la ei și să egalăm. Altfel, ne-au presat și ne-au făcut viața grea,‟ a zis Valverde. Nici Conte n-a ocolit subiectul: „E păcat. Am fost foarte aproape de un joc perfect. Doar o greșeală, dar știm foarte bine că jucătorii ca Messi te fac să plătești.‟

Povestea nu s-a terminat, așadar. Returul își va căuta și el personajele principale.

Bayern 5-0 Beșiktaș

Rezultatul oficial spune că Thomas Müller a deschis scorul în minutul 43, deci că acolo a început sfârșitul pentru speranțele lui Beșiktaș. Dar soarta a fost pecetluită după doar un sfert de oră, când Domagoj Vida a fost eliminat de Ovidiu Hațegan pentru un fault în poziție de ultim fundaș. A doua repriză a fost o distracție pentru fanii de pe Allianz Arena, care-au văzut frumosul gol al lui Coman, unul dintre cei mai buni bavarezi, al doilea gol al lui Müller și o dublă pentru Lewandowski, care n-a făcut un pas greșit toată seara.

O seară grozavă pe Fussball Arena, unde turcii, parcă mai puțini decât erau așteptați, s-au mulțumit să protesteze pentru decizia lui Beșiktaș de a renunța la dreptul pentru biletele din deplasare anul ăsta, de frica unei pedepse dure care-o paște din partea UEFA dacă mai apar probleme ca cele de anul trecut, în Europa League, la Lyon.

Bavarezilor nu le place în general să li se spună ce să facă, mai ales că mulți au prieteni de origine turcă, cărora ar fi vrut să le facă o plăcere cu un bilet la meci. Așa că, pe lângă obrazul arătat conducerii, ultrașii de la „Club 12‟ le-au făcut cinste cu o cină festivă omologilor de la Beșiktaș. Poate e mai bine așa – e greu de crezut că le-ar fi plăcut mai mult să asiste în direct la ce s-a întâmplat pe stadion.

 

Articole similare
Happening now
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.