Pierdem cu Rusia lui Trefilov. Pentru România urmează acum meciul decisiv din optimi: o coliziune cu campioana mondială en-titre

Andrei Năstase 12 decembrie 2015

Campionatul Mondial din Danemarca și-a jucat, vineri, ultimele meciuri din grupe. Astfel, singurele întrebări care mai așteptau să primească răspuns în grupa D tocmai l-au primit: România joacă duminică, la Kolding, în compania Braziliei, Norvegia rămâne la Frederikshavn pentru vizita Germaniei, iar Spania întâlnește Franța.

Înaintea meciurilor de vineri, Rusia câștigase deja grupa și își aflase, încă de joi, adversara din optimi – Coreea de Sud.

În optimi, un meci care conduce câștigătoarea la turneele de precalificare pentru Jocurile Olimpice de la Rio, fetele lui Tomas Ryde au întâlnire cu câștigătoarea ultimului Mondial, cel din Serbia; asta, după ce Brazilia s-a impus dramatic, în ultimele secunde, în meciul direct cu Franța.

Cu jumătate de gură, Brazilia era numită de mai mulți cunoscători, inclusiv de câțiva oameni din staff-ul tehnic al naționalei, răul mai mic (cel mai mare s-ar fi chemat Franța). Acum, aceiași oameni (și suporterii, alături de ei) speră că echipa condusă de Ryde și Buceschi va reuși în fața campioanei mondiale ce nu a reușit în ultimele trei meciuri: să prindă o zi de grație.

Pentru că imediat după înfrângerea cu Norvegia (22-26, joi) și înaintea meciului cu Rusia (27-30), în jurul naționalei circula o întrebare: cine i s-ar potrivi mai bine României în meciul din optimi? Brazilia, cu stilul ei atletic, asemănător, într-o măsură, Spaniei? Sau mai degrabă Franța, o echipă foarte disciplinată în defensivă?

La conferința de presă de după meciul cu Norvegia, selecționerul Tomas Ryde spunea că are, într-adevăr, o preferință, dar e mai bine să-și păstreze opțiunea pentru el. Vineri, imediat după ce Brazilia câștiga în mod dramatic cu Franța, dându-și întâlnire cu România, suedezul a spus că a urmărit la lucru ambele formații, că Brazilia joacă în forță, are jucătoare foarte puternice și este periculoasă la duelurile unu la unu. “Dar fetele cunosc câteva adversare care joacă handbal în Liga Națională, și asta ar putea să fie în avantajul nostru.” Ryde se referă la Alexandra Nascimento (Baia Mare), Fernanda Silva, Ana Belo, Mayssa Pessoa și Deonise Fachinello, care joacă împreună la CSM București, liderul campionatului intern.

La fel ca România, și Brazilia are un antrenor nordic, pe danezul Morten Soubak, cel care și reușea să aducă sud americanelor primul lor titlu mondial, acum doi ani. România și Brazilia s-au întâlnit cel mai recent în primăvară, la Trofeul Carpați, când echipa națională s-a impus clar, 27 la 19. Acela a fost, însă, un turneu amical. Acum, lucrurile sunt cât se poate de serioase.

În grupa ei, una similară cu cea a României, cu patru echipe foarte puternice și două mult mai slabe, Brazilia a reușit patru victorii și un singur rezultat de egalitate. Campioanele mondiale au egalat în ultimele momente Coreea de Sud, în primul meci, apoi au întrecut la trei goluri distanță Germania, pentru a reuși încă un final fericit în fața Franței, în ultimul meci. Așa cum partidele României contra echipelor din Kazakhstan, respectiv Puerto Rico, nu spun nimic despre forma echipei, tot la fel meciurile Braziliei contra fetelor din Argentina sau Congo pot fi ignorate.

Și chiar dacă Brazilia a avut în grupa ei un parcurs (mult) mai bun decât al României, mulți spun că echipa lui Morten Soubak nu mai e la fel de puternică ca în 2013, când se impunea în Serbia, lăsând în urmă Ungaria, Danemarca și țara gazdă, în finală.

Și totuși. Pentru a avea o șansă în fața Braziliei, România trebuie să pună la un loc toate lucrurile bune (dar episodice) pe care le-a arătat în meciul cu Spania, unde primele 26 de minute au fost excelente, cu Norvegia, când atacul a fost mai creativ, sau cu Rusia, când apărarea a fost mai precisă și jocul, per ansamblu, mai solid.

Dar aceeași echipă a României va trebui să rămână pe tot parcursul meciului la o intensitate bună. Iar Ryde și Buceschi trebuie să rezolve cu repeziciune misterul perioadelor de absență totală din meci, când echipa nu reușește să marcheze pentru cinci, 10 sau chiar 14 minute consecutive. Căci alături de lucrurile pozitive, eclipsele acestea au fost un element comun al ultimelor trei meciuri. Cu Spania, din minutul 24 și până în minutul 38, România nu a marcat niciun gol; cu Norvegia, fetele au ratat starturile, nemarcând în primele cinci minute din fiecare repriză ; iar cu Rusia, la jumătatea perioadei a doua, echipa națională a dispărut vreme de 14 minute, când adversarele au marcat șapte goluri fără să primească niciunul.

Optimiștii trebuie să caute încurajare în faptul că echipa a fost mai bună cu Norvegia decât cu Spania, și mai bună cu Rusia decât cu Norvegia. O Rusie a lui Trefilov pe care tot mai mulți specialiști o prezintă drept principală favorită la finala din 20 decembrie.

Cu multe dintre favoritele turneului înghesuite în grupele C și D, pe prima jumătate de tablou s-au remarcat în mod deosebit doar Muntenegru, Ungaria, Olanda și Suedia, astfel că o surpriză în meciul cu Brazilia ar putea deschide calea României spre fazele finale ale turneului din Danemarca. Este frumusețea acestui tip de competiție: poți avea trei meciuri slabe, dacă reușești să te aduni exact la țanc. În cazul naționalei, momentul ăsta e duminică, în compania Braziliei.

Programul optimilor de finală:

Muntenegru – Angola
Ungaria – Polonia
Danemarca – Suedia
Serbia – Olanda
Rusia – Coreea de Sud
Norvegia – Germania
Spania – Franța
România – Brazilia

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Happening now
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.