În prima semifinală a Mondialului de handbal din Franța, campionii en-titre au făcut exact ce se aștepta de la ei: au trecut fără ocolișuri direct prin echipa Sloveniei, 31-25, și s-au așezat la un pas de al șaselea titlu mondial – în caz că uitasei de ce li se spune Les Experts.
Norvegia și Croația se vor certa între ele azi, de la 21.45 (Dolce Sport), pentru celălalt loc din finală, dar meciul lor pare mai degrabă pentru argint. Pentru că nimeni nu-și imaginează că una dintre cele mai dominante echipe din istoria recentă a jocurilor cu mingea va avea un moment de rătăcire în finala de duminică (Bercy). Și totuși.
Anul trecut, aceeași echipă a Franței (ok, una nu atât de montată ca azi) a pierdut două dintre cele trei medalii de aur pe care le deținea. Mai întâi aurul european, pe care l-a câștigat Germania, mai apoi cel olimpic, în fața Danemarcei.
Sigur, s-au întâmplat multe grozăvii în 2016 – să nici nu mai deschidem subiectul -, dar chiar și așa, Franța și-a pierdut ceva din aura câștigată în ultimii 20-25 de ani, când s-a instalat cu brutalitate în handbalul masculin: 15 medalii din 1995 și până azi, 10 dintre ele de aur. (Și asta în condițiile în care handbalul francez masculin aproape că nu exista până la începutul anilor ’90.) Pentru o echipă ca asta – și pentru așteptările din jurul ei – al treilea turneul final la rând fără o medalie de aur ar fi deja prea mult.
Poate de-asta joacă Franța atât de dominant la turneul pe care îl găzduiește în câteva săli imense – cea din Lille are 28.000 de locuri. Sau poate că joacă așa de bine pentru că n-a întâlnit (și nici nu mai are cum să o facă) singurele echipe care se apropiau, chiar și timid, de nivelul ei. Contează mai puțin. Dar ce vor aduce Croația sau Norvegia în finala de la Bercy? Asta e greu de spus. Franța a trecut de Norvegia și în grupe, 31-28 (a avut și șapte goluri avans), iar Croația e o echipă curioasă: a arătat tare bine contra Spaniei, în semifinala câștigată pe munchie, 30-29, și a arătat mai degrabă prăfuită contra Germaniei, în grupă: 21-28, dar putea fi și mai rău. Așa că nimeni nu prea știe nici cine va ajunge în finală, nici ce poate aduce adversara Franței acolo.
Pe hârtie, Norvegia are viteza să joace în același ritm cu Karabatic & Co., iar Croația are, tot pe hârtie, încăpățânarea, tupeul să se ia la trântă cu echipa foarte fizică a a lui Didier Dinart. Dar teoria nu te mai trece nici strada în ziua de azi…