Ovație pentru un geniu: Cristiano Ronaldo înscrie un gol legendar, bate un nou record și risipește toate speranțele lui Juventus

Danny Coposescu 4 aprilie 2018

S-au scris studii peste studii despre natura tribală a fotbalului și a fanilor săi. În niciun alt sport nu sunt sentimentele mai încinse sau mai părtinitoare; niciun suporter nu vrea să câștige cea mai bună echipă, toți vor să câștige echipa lor. Și e nevoie de ceva cu adevărat deosebit ca spiritul estetic să învingă pornirile astea adânc înrădăcinate. Trebuie să se întâmple o faptă de legendă – pe care fanii o recunosc din instinct – ca un stadion ostil să amuțească și apoi să se ridice în picioare să-ți aplaude isprava. E nevoie de ceva cu adevărat deosebit. Golul lui Cristiano Ronaldo va rămâne în istoria competiției.

Juventus 0-3 Real Madrid

E și greu să vorbești despre altceva. Este totuși un sfert de finală în Champions League între finalistele de anul trecut și sunt destule lucruri de descusut. Dar acrobația lui Ronaldo lasă o umbră atât de mare încât trebuie să-i cauți esența în cuvinte. E greu să o faci cu gura căscată – așa cum a început Juventus un meci pe care l-a scăpat dintre degete încă din primele trei minute. Trei minute în care decizia lui Zidane de a merge pe mâna lui Isco în loc de Gareth Bale și-a primit justificarea. Iar ușurința cu care a perforat Madridul o defensivă atât de renumită e greu de înțeles. Ronaldo lăsat să atace colțul scurt pentru a finaliza? Cine ești și ce-ai făcut cu adevărata Juve?

Câteva porțiuni de dominare sterilă în prima repriză n-au păcălit pe nimeni. Italienii s-au dezumflat ca un balon după gasta și Allegri nu i-a mai putut umfla la loc. Tot Realul, prin Toni Kroos, a fost mai aproape de gol până la pauză. Iar celălalt personaj principal în narațiunea presei, Paolo Dybala, nu s-a ales decât cu un galben pentru simulare în careu.

Avea să fie și mai rău în a doua parte. Și când nici pe Giorgio Chiellini nu te mai poți baza, ceva chiar nu e în regulă. El e cel care a scris prefața acelui gol, când i-a ciupit inexplicabil mingea din mâini lui Buffon. Portarul a salvat inițial faza, dar până la urmă Carvajal tot a apucat să centreze. Și restul e istorie.

Zidane știe și el câte ceva despre grozăviile care ajung în orice compilație pe Youtube. Ce a făcut francezul în finala din 2002 cu Bayer Leverkusen tot n-are egal. Și asta face reacția lui cu atât mai semnificativă, în ciuda glumei sale de după meci: „Golul meu de la Glasgow a fost mai frumos!‟

A mai fost timp și pentru eliminarea lui Dybala și o reușită minunată din partea lui Marcelo, care au încheiat socotelile în dubla asta. Juve nu mai pierduse acasă la trei goluri diferență de la un 1-4 cu Bayern în 2009. Putea să fie și mai rău acum, dacă Ronaldo nu ținea morțiș să ne confirme că e muritor, cu o ratare pe măsura foarfecii de mai devreme. Dar nimeni nu-și va aduce aminte de asta.

În conștiința colectivă a fotbalului și-a făcut loc o imagine cât se poate de reprezentativă pentru un gigant. Ronaldo încă mănâncă recorduri pe pâine și tocmai și-a mai tăiat o felie: e primul jucător care marchează în 10 partide consecutive de Champions League. Dar asta nu-ți spune nimic despre ce s-a întâmplat aseară pe Juventus Stadium. Ceva cu adevărat deosebit:

Sevilla 1-2 Bayern

Cele două echipe nu s-au mai întâlnit niciodată într-un meci oficial. Poate asta explică de ce Bayern și-a luat o bună parte din prima repriză pentru a-și admira cu generozitate gazda. Sevilla n-a stat pe gânduri și, mânată de probabil cel mai zgomotos public din Spania, le-a arătat bavarezilor ce poate: Pablo Sarabia s-a revanșat pentru o ratare incredibilă și a deschis scorul în minutul 32.

Problema e că Bayern tinde să se trezească după ce încasează o palmă. Departe de potențialul ei, echipa lui Heynckes tot n-a fost condusă mai mult de cinci minute. Cică norocul ține cu cei puternici, și nu-s mulți mai puternici decât campioana Germaniei. Așa că centrarea lui Ribery s-a transformat în autogol pentru Jesus Navas și Jupp și-a putut altoi jucătorii la cabine cu scorul egal.

UEFA spune că Thiago a marcat pentru 2-1 după pauză, iar Escudero îi va fi recunoscător, pentru că el a deviat decisiv mingea în poartă în minutul 68. Dar cam aici s-a oprit paralela cu prima parte, pentru că Bayern a controlat mult mai autoritar desfășurarea acțiunii. James Rodriguez, introdus după o jumate de oră în locul lui Vidal, accidentat, și Ribery au făcut diferența chiar dacă mașinăria lui Heynckes a scârțâit și pe flancuri, dar și în fața apărării.

 

 

 

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.