„Popovici. Țineți minte acest nume!” David Popovici termină pe 4 prima lui finală olimpică, la doar două sutimi de bronz. Dar povestea lui abia începe. Robert Glință, pe 8

Andreea Giuclea 27 iulie 2021

În Tokyo Aquatics Center din Tokyo, doi tineri din România – unul de 16 ani, altul de 24 – care au crescut într-o țară cu puține bazine de înot și încă și mai puține resurse pentru înalta performanță, le-au arătat românilor de acasă, care s-au trezit la 4 dimineața într-o marți caniculară de final de iulie, ce înseamnă să te autodepășești.

Într-unul dintre cele mai competitive sporturi ale planetei, care își alege campionii în funcție de cele mai minuscule diferențe de timp, cei doi au luat startul printre primii opt cei mai rapizi înotători din lume. Tot ce ar fi urmat de aici ar fi fost un bonus.

Dar niciunul nu s-a mulțumit cu atât. Amândoi au spus, după semifinale, că își doresc să înoate mai repede în finală, să facă o cursă și mai bună, să-și mai împingă încă o dată limitele.

Și au reușit.

La prima lui finală olimpică, David Popovici a terminat pe locul 4, la două sutimi de medalia de bronz în proba de 200 de metri liber. Imediat după, Robert Glință s-a clasat pe 8 la 100 metri spate, dar și-a îmbunătățit și el timpul din semifinale.

„Țineți minte acest nume!”

„Popovici. Țineți minte acest nume! David Popovici va împlini 17 ani pe 15 septembrie. Este un copil în comparație cu giganții natației. Duncan Scott, Tom Dean sau Danas Rapsys sunt adevărați rechini în comparație cu el, dar românul înoată cu o naturalețe uimitoare, abia dacă ridică apa în jurul lui. E ca și cum fundul mării e habitatul lui natural”.

Asta scria cotidianul spaniol AS despre David Popovici înaintea finalei de la 200 metri liber, unde românul s-a calificat cu al șaptelea timp. Pentru că lumea înotului a decis să se uite la David ca la un fenomen.

„Sunt convins că va fi o finală de neuitat!”, a spus și David pentru Gazeta Sporturilor imediat după semifinală.

Și a fost.

David a intrat primul în arena olimpică din Tokyo. În prima sa finală olimpică, a înotat pe primul culoar, și a pornit bine. A întors al treilea după primii 50 de metri. După 100, era al patrulea. A venit tare pe final și s-a apropiat milimetric de podium, terminând pe patru, la doar două sutimi de bronzul olimpic, câștigat de brazilianul Fernando Scheffer. Britanicii Tom Dean (1:44.22) și Duncan Scott (1:44.26) au câștigat aurul și argintul.

Este un rezultat fantastic pentru un înotător care a luat prin surprindere lumea natației. David a înotat cu o secundă mai repede decât în semifinală – 1:44.68, un nou record european de juniori și național de seniori -, și a scris astfel cu încredere prima pagină dintr-o poveste care abia începe. O poate continua chiar azi, când va reveni în bazin la 13.20, pentru seriile de calificare la 100 de metri liber, unde deține cel mai bun timp al sezonului, mai rapid decât campionul olimpic din 2016 Kyle Chalmers sau decât rusul Kliment Kolesnikov.

Robert Glință, locul 8 în finala la 100 metri spate

La scurt timp după finala lui David, a revenit în bazinul olimpic și Robert Glință, pentru finala la 100 metri spate. Una în care campionul european en-titre nu a plecat ca favorit la medalii, ci cu promisiunea că se va autodepăși, după o semifinală de care n-a fost mulțumit, cum a declarant Televiziunii Române: „Știu că am făcut tot ce-am putut, ăsta mi-este nivelul la ora actuală, din păcate probabil nu sunt în cea mai bună formă, se simte și în apă. Dar rămâne de văzut, voi avea mai mult timp de odihnă pentru finală și mă voi reseta să fac o cursă și mai bună.”

Înotând pe culoarul 8, Robert s-a ținut de ce și-a promis în primul rând sieși: și-a îmbunătățit timpul din semifinală (53,20 secunde), dar cele 52:95 secunde din finală n-au fost suficiente pentru a se apropia de trioul care a urcat pe podium, condus de rusul Evgeny Rylov, medaliat cu bronz la Rio în 2016 (51:98), urmat de Kliment Kolesnikov (52:00) și de campionul olimpic din 2016, Ryan Murphy (52:19).

Pentru a prinde podiumul, Robert ar fi trebuit să coboare cu aproape o secundă sub cel mai bun timp al său – 52,88 -, obținut la Campionatele Europene din primăvară, unde a devenit primul campion european al României în probele masculine. Dar o finală olimpică înseamnă un cu totul alt nivel, cum chiar Robert spunea înainte de plecarea spre Tokyo: „E o diferență foarte mare de la nivel continental la nivel mondial. Sunt mulți înotători care nici ei nu bat pasul pe loc și au parte de niște sisteme foarte bine puse la punct. În ultimele decenii, chiar dacă în România nu prea s-a progresat, sportul a ajuns la un nivel de știință pură. Un înotător are în spate o echipă întreagă, care își spune cuvântul în rezultatele pe care le obține.”

Înotătorul de 24 de ani, care la 19 ani se califica în prima lui finală olimpică, la Jocurile Olimpice de la Rio, a trecut prin multe obstacole și schimbări în ultimii ani. A ales de fiecare dată să se întoarcă în bazin și să muncească, fără să se plângă de condiții sau de lipsuri – deși ele n-au lipsit, spune acum. A ales să facă tot ce ține de el ca să-și ofere cele mai bune șanse să-și îndeplinească visul – o medalie olimpică –, chiar dacă știa cât va fi de greu.

Dar știa și că asta va conta mai mult decât o medalie atunci când va ieși din bulbucii de spumă din Tokyo Aquatics Center. „Vreau să fac tot ce-mi stă în putere, fiind cât mai sincer cu mine, să obțin cel mai bun rezultat pe care corpul meu și sufletul meu sunt capabile să-l obțină. Iar oricare va fi acesta, să știu că am făcut tot ce ține de mine și să nu am absolut nimic de regretat.”

Iar dincolo de calcule, secunde și de locul final, prezența într-o finală olimpică la natație e o performanță de ținut minte, mai ales într-o țară care nu pune mare preț pe sport, cum a declarat și Ana-Maria Popescu după arginul ei olimpic, cum a amintit și Robert: „Alții au înțeles asta de mai mult timp și investesc multă atenție și interes, pentru că performanțele vin de la sine atunci când ai sistem. Eu am ajuns la acești oameni pe cont propriu. O astfel de resursă nu este pusă la dispoziție pentru toți cei care doresc s-o acceseze, de aceea este foarte greu să faci performanță pe cont propriu. (..) E foarte greu să faci performanță pe cont propriu. De aceea avem parte de rezultate frumoase atât de rar, pentru că nu e o cale ușor accesibilă.”

Pentru Robert urmează calificările în proba de 200 m spate, miercuri, 28 iulie, de la ora 13:19.

Primele declarații

După finala de 100 metri spate, Robert Glință a spus pentru Agerpres: ”A fost o finală extrem de epuizantă, dar toate cursele sunt aşa, e vorba de a da tot ce ai mai bun din tine, de a nu termina cu niciun fel de resurse. Eu am dat tot ce am avut în mine astăzi şi de aceea sunt aşa de epuizat. Până la urmă am avut o cursă mai bună ca în semifinale şi în calificări, asta este îmbucurător şi timpul meu nu a fost departe de recordul meu naţional şi personal. Din punct de vedere tehnic şi tactic, am executat o cursă foarte bună şi nu cred că la nivelul actual exista ceva ce aş fi putut să fac pentru obţine un rezultat mai bun. Ăsta mi-a fost nivelul la această competiţie și mă bucur că am putut să execut la capacităţile mele maxime şi în condiţiile acestea (..) Am dat tot ce aveam în mine, efectiv mai mult de atât nu aveam ce să fac, tehnic şi tactic a fost maximul ce am putut oferi la acest moment. Eu sunt încântat, asta vă spun. Aceste curse îmi servesc ca lecţii şi experienţe, cu siguranţă am devenit un înotător mai complet. Voi avea foarte multe de învăţat din această experienţă, o voi folosi ca sursă de motivaţie şi inspiraţie pentru viitor”.

Despre David Popovici, Robert a spus: „Este uimitor ce a reuşit David la vârsta de 16 ani, este o performanţă pe care e greu s-o concepem la adevărata ei valoare. David nu este un fenomen doar pentru nataţia românească, este un fenomen pentru întregul înot la nivel mondial. Sper din tot sufletul că va avea cale liberă în performanţă, este setat din plin pentru succes, are un caracter şi o personalitate demne de toată admiraţia. Eu îl admir şi îl respect şi sper să aibă toată susţinerea, de care are nevoie, pentru a reuşi să-şi atingă potenţialul lui adevărat, care este fabulos, uriaş”.

David Popovici a spus și el, pentru Televiziunea Română:  „Îmi place să spun că mai degrabă sunt al patrulea cel mai bun din lume. Am îndrăznit să visez la o medalie, dar nu ăsta a fost scopul și primul gând cu care am venit aici. A fost să dau cât de tare pot eu, mi-am făcut un best-time cu mult peste și n-aș putea să fiu mai satisfăcut. Faptul că am fost la două sutimi de medalie îmi arată cât de strălucitor e viitorul.

Întrebat de reporterul TVR Alina Alexoi dacă s-a distrat – cum spunea că i-a zis antrenorul înainte să intre în bazin – David a zâmbit. A fost foarte frumos. Înotam, vedeam fotografii, vedeam tribuna, vedeam mâini ridicate. Știam că de acasă se uită toată lumea, toată România. Vă mulțumesc că v-ați trezit, înseamnă mult.”

Foto: Cristi Nistor/COSR

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Happening now
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.