Rafa Nadal îl învinge pe Grigor Dimitrov într-o semifinală fantastică, revine în finala Australian Open! Finală Federer – Nadal pentru istorie!
Camelia Butuligă 28 ianuarie 2017Rafa Nadal l-a învins pe Grigor Dimitrov, 6-3, 5-7, 7-6, 6-7, 6-4, într-o nouă semifinală dramatică la Melbourne. Nadal revine astfel în finala de la Melbourne pentru prima dată din 2014, tot acela fiind și anul ultimei sale finale de Slam, cea de la Roland Garros.
Finala Australian Open va fi așadar, contrar tuturor pronosticurilor, meciul mult dorit și așteptat de aproape toată suflarea tenisului: va fi Roger Federer vs Rafael Nadal, pentru titlu, pentru a relua o rivalitate fantastică, pentru istorie. Ultima oară când cei doi s-au întâlnit într-o finală de Grand Slam a fost în 2011, la Roland Garros. Nadal va încerca titlul de Grand Slam cu numărul 15, în vreme ce Federer îl caută pe cel cu numărul 18.
În ciuda înfrângerii, Grigor Dimitrov și-a făcut un nume cu această ocazie: bulgarul s-a ridicat la înălțimea ocaziei, dovedindu-și în sfârșit pe o scenă mare imensul talent pe care-l știam cu toții că îl are. O partidă intensă a devenit dramatică în setul al cincilea, când ambii au avut, pe rând, șanse să facă break-ul. Dimitrov și-a pierdut serviciul la 4-4, apoi Nadal a închis la a treia minge de meci. „N-aș fi visat că pot reveni în finala Australian Open”, a spus Rafa, la interviul de pe teren.
Nadal îl conduce pe Federer cu 23-11 la general și cu 9-2 în turneele de Grand Slams (6-2 în finale). La Melbourne, Nadal a câștigat toate cele trei întâlniri anterioare, inclusiv finala epică din 2009.
Duminică e meciul pe care-l va urmări întreaga planetă.
*
Un meci ca acesta, de cinci seturi, este o bestie ciudată, care-și modifică neîncetat forma, luându-i pe sus și pe jucători și pe spectatori laolaltă. Indiferent dacă îl câștigi, îl pierzi sau îl urmărești, la sfârșit nu mai ești ca la început.
Primul set, cu Nadal brutalizându-l pe Dimitrov și eu zicându-mi să se termine mai repede măcar; un singur break a fost suficient, wham, bam, thank you, ma”am. Al doilea set, cu Dimitrov dând înapoi la fel de tare cum primea și rămânând în continuare în incintă mi-a ridicat sprâncenele și m-a făcut să mă dau mai aproape de laptop. Rafa începea să se îngrijoreze, curgea cu breakuri, meciul se complicase. Două breakuri și un hold monumental pentru 5-5 n-au fost suficiente pentru Nadal; Dimitrov a făcut trei, ultimul la linia de sosire: 7-5 și deodată aveam un meci competitiv. Setul trei, Grigor rămâne în continuare în incintă, apărând două mingi de break la 1-1. Avea să-și piardă serviciul un pic mai încolo, dar, hopa, face imediat break: ce meci era ăsta? De la 3-3 încolo, holduri de oțel până la 6-6, când, vââââjjjj, am cotit-o din nou în break land: nu mai puțin de șapte minibreakuri. Rafa a ieșit la fotofiniș cu 7-5, după ce fusese 5-5. Setul patru, niciun break. Nu numai asta, dar nici măcar un break point! În tiebreak, mă așteptam ca Rafa să joace mai bine, ca în setul anterior: bineînțeles, a fost exact pe dos. Grigor a luat-o la goană, a avut 5-2 și a închis cu 7-4.
Decisivul a fost, ca orice decisiv, război al nervilor și s-a dus la jucătorul care a gestionat mai bine punctele mari. Amândoi au avut șanse încă din primele game-uri, nu le-au luat; aceste șanse aveau să atârne din ce în ce mai greu în balanța psihologică a meciului pe măsură ce se vedea în zare linia de sosire. Momentul crucial a fost când Dimitrov a avut două mingi consecutive de 5-3 pe serviciul lui Rafa. Acolo Nadal și-a luat soarta în mâini și a atacat primul, salvându-le pe amândouă, luându-și serviciul și, cum se întâmplă de atâtea ori, făcând break imediat pe valul de încredere. Dimitrov a salvat două mingi de meci dar nu și pe a treia.