Yuliya Dumanska e în topul portărițelor de la Mondial, Adrian Vasile, secundul Muntenegrului, e în sferturile de finală

Lead.ro 11 decembrie 2017

Campionatul Mondial de Handbal a ajuns la treburile serioase, iar prima zi de meciuri eliminatorii a debutat cum nu se poate mai bine pentru Adrian Vasile, secundul lui Per Johansson la naționala Muntenegrului: echipa lor a contrazis calculele specialiștilor și a eliminat Serbia, câștigătoarea grupei D, după un meci condus de la cap și până la coadă.

Aflat la prima lui aventură internațională, secundul lui CSM București – unde a lucrat, pentru o scurtă bucată de timp, cu Johansson – este acum în sferturile de finală ale Mondialului. Pentru oricine a urmărit parcursul lui în handbal, vestea asta vine ca o confirmare că munca serioasă aduce, la momentul potrivit, rezultate mari. Despre parcursul lui Adrian Vasile am scris deja, dar uite cum arată abordarea lui:

„Dacă prin ce fac și prin cunoștințele mele ajut, pentru mine e arhisuficient, nu țin să fiu antrenor principal. Dacă la un moment dat se va întâmpla, foarte bine. Eu în fiecare zi învăț, mă pregătesc și vreau ca oamenii să aibă încredere în mine să pot să-i ajut prin ce fac.”

Cu Adrian și Johansson pe bancă, Muntenegru va întâlni Franța, după ce naționala Les Bleus și-a crescut nivelul și a trecut, fără mari emoții, de Ungaria lui Kim Rasmussen, antrenorul cu care CSM a câștigat Liga Campionilor, acum doi ani. Danezul, însă, n-a putut face mare lucru pentru Görbicz, Kovacsics și colegele lor, care au greșit cam mult pentru a ține pasul cu vicecampioanele olimpice. Franța, ca de obicei, își ia elan mai greu, dar apoi… Și unde mai pui că drumul  Franței până într-o eventuală finală pare mult mai neted decât al României, care și-a câștigat grupa și a primit drept răsplată un tablou cu Olanda, Norvegia sau Rusia.

Tot în Leipzig Arena, Suedia – cu Isabelle Gullden, Sabina Jacobsen și Nathalie Hagman, toate trei de la CSM -, a făcut tot ce și-a propus cu Slovenia, fosta adversară a României. Meciul a fost închis încă de la pauză, când nordicele se distanțaseră deja la șase goluri, dar Slovenia a continuat să se scufunde până la un 21-33 greu de prevăzut acum câteva zile, când echipa Anei Gros reușea să bată Franța și să chinuie România.

Vi är i kvartsfinal! Heja Sverige!

Gepostet von Handbollslandslaget am Sonntag, 10. Dezember 2017

În fine, la Magdeburg, Germania a fost o gazdă politicoasă, a cedat locul în sferturi Danemarcei – care nu arată nici ea rău -, și a contribuit astfel la un derbi scandinav de toată isprava (marți seară, 18.30).

Reveniți la propriul interes, te vei bucura să auzi că Yuliya Dumanska a terminat faza grupelor cu un procentaj de 44% pentru mingile apărate și un loc doi în clasamentul celor mai în formă portărițe de la turneu. Dacă mai pui la socoteală și compania – cu Darleux prima și Lunde a treia –  o să ai idee despre saltul pe care l-a reușit tânăra jucătoare a României.

Despre Yuliya poți citi mai multe în textul pe care i l-am dedicat la debutul ei într-un turneu final:

Primul cuvânt pe care Yuliya Dumanska l-a învățat în limba română a fost brațe. Fiind portar, avea nevoie să vorbească cu jucătoarele din apărare. Avea 14 când s-a mutat din Ucraina în Baia Mare, descoperită de familia care conduce Clubul Sportiv Marta Baia Mare la un turneu jucat în România. La început s-a descurcat în engleză, dar îi plac limbile străine și a învățat româna în trei luni, citind și scriind seara, după antrenamente.

N-a fost de la început portar, ci pivot, iar atunci când a ajuns prima oară în poartă a vrut să se lase de handbal, pentru că nu-i plăcea. “Mi se părea ciudat să stau și toată lumea să dea în mine, în burtă, în cap”, povestește pronunțând rotund cuvintele, cu o urmă de accent ucrainean. Dar când a văzut că din poartă poate să ajute echipa, a început să-i placă.

O parte din progresul Yuliyei vine și din lucrul cu Jaume Fort, antrenorul cu portarii al naționalei, de la care crede că a învățat mult. „Simt că m-am îmbunătățit, îmi plac exercițiile pe care le facem, mă bucur că am ocazia să lucrez cu el.” Acum, Fort a selectat-o pentru al doilea ei turneu final, și are numai lucruri bune de spus și despre ea, și despre Denisa Dedu:

„Cred că merită să fie aici, la fel ca celelalte jucătoare. Asta e ceva ce jucătoarele ar trebui să-și amintească mereu, când sunt la echipa națională: <m-au ales pentru că am ceva bun de oferit>. Asta trebuie să le ridice, să le dea încredere și să le facă mândre, dar și să fie gata să contribuie și să ajute echipa. Atitudinea asta e foarte importantă, să știi de ce ești aici, ce înseamnă să joci pentru echipa ta națională. Nu ești aici din noroc, ești aici pentru că meriți. E o onoare.”

Dacă ți-a scăpat interviul cu Jaume Fort, ți-l mai recomandăm o dată: n-ai să regreți.

La final, nu uita că România încearcă să pună toate piesele în ordine contra Cehiei, de la 18.30, pentru un loc între ultimele opt echipe rămase în turneu. Și înaintea meciului care va defini în alb sau negru întregul parcurs al echipei la acest Campionat Mondial, am încercat să suprapunem rezultatele peste obiective și să tragem prima linie: cum a fost până azi? Ce așteptăm acum?

 

 

Articole similare
Happening now
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.