Înainte de plecarea spre Campionatul European din Danemarca, Cristina Laslo ne spunea că o echipă nouă, ca cea a României, are nevoie de timp, de meciuri și amintiri comune pentru a crește ca joc. În discuția cu jurnaliștii români din ziua liberă de după înfrângerea cu Germania, centrul Naționalei a spus că acest meci poate fi o astfel de ocazie:

„Ăsta e un meci care ne poate mobiliza, poate să aibă un impact asupra noastră, ne doream foarte mult victoria și s-a văzut. Sper ca în următorul meci să fim mult mai unite, mai decisive și să simțim că dominăm de la cap la coadă, așa cum ne dorim.”

Ce n-a funcționat cu Germania:

„Cred că am suferit pe partea de finalizare. Am dus la bun sfârșit combinațiile în atac, chiar am avut multe aruncări de la 6 metri, de pe semicerc, însă finalizarea a avut de suferit, am dat foarte puține goluri – nu poți să câștigi un meci marcând 19 goluri. Și fără faza a doua, contraatacul: dacă nu mă înșel, am avut un singur contraatac. Deși am simțit tot meciul că putem să dominăm, să mergem peste ele, chiar și la egal, simțeam că ne lipsește puterea aia de a trece peste ele, cu un gol, cu o fază. Deși Iulia (Dumanska) ne-a dat câteva semnale că e acolo în spatele nostru și a mai salvat o minge, încă un 7 metri, încă un contraatac, n-am reușit să înscriem în momentele în care eram peste ele ca moral.”

Cum s-a simțit în zona centrală a apărării:

„E multă responsabilitate, n-am avut mult timp să mă gândesc la faptul că sunt acolo și că n-am mai făcut antrenamente sau meciuri oficiale, mai ales la Națională. Știm bine că acolo sunt jucătoare înalte, masive, pivoți, interi de peste 1,80, ca și cele de la Germania. Dar atuul meu a fost că le-am întâmpinat și am oprit viteza înspre poartă. A fost singura soluție, să facem cât mai multe faulturi.”

Cum a fost atmosfera în echipă după meci:

„După meci nu prea au fost discuții, a fost o atmosferă destul de ciudată, pentru că ne doream foarte mult, am simțit că se poate și cred că de asta. A fost și târziu, am venit direct la masă și la somn. Azi avem câteva întâlniri la antrenament și la video, o să discutăm mai mult și vom vedea până mâine, la meci, care e atmosfera. Faptul că s-a putut, asta pe mine m-a făcut să cred că mâine va fi bine. Nu sunt adversari de comparat, e altă zi, alt obiectiv, amândouă echipele suntem cu zero puncte, și românia, și Polonia, va fi care pe care. Mâine e altă zi, sper să fie mai bine și de la lucrurile bune să mergem tot mai bine, să nu coborâm mai jos.”

Cum fost pentru ea revenirea după absența de un an:

„Aș vrea să nu mai trecem în trecut și să tot amintim ce s-a întâmplat și de ce n-am fost anul trecut. Suntem aici, am pierdut primul meci, am pierdut primele puncte, trebuie să ne facem o autoanaliză fiecare și cred și sper să fie din ce în ce mai bine. Acum știm oarecum greșelile făcute, unde ne poziționăm, fiecare ce responsabilitate are. Sper ca faptul că foarte, foarte mulți români se uită la meciurile noastre, își pun speranța în noi, și că multe fete nu pot fi aici din cauza unor accidentări sau din cauza virusului, inclusiv unele titulare, să ne responsabilizeze și să ne facă să ne dorim de două ori mai mult să fim aici și să reprezentăm România la cel mai înalt nivel.”

Cum simt suportul fanilor de la distanță:

„Am primit un filmuleț de la suporteri, primim multe mesaje, e imposibil să le urmărești pe toate. Dar mesajele sunt pozitive, încurajatoare, ca de fiecare dată, avem mulți suporteri. Următorul meci va fi care pe care, Polonia se va mobiliza indiferent de rezultat, le-am văzut și ieri contra Norvegiei. Personal, aștept următorul meci, următoarea evoluție, să fiu în teren și să joc pentru România, indiferent de adversar, indiferent de moment și de circumstanțe. Asta e tot ce ar trebui să avem fiecare în suflet și în minte în momentul de față.”

Despre generația ei, campioană mondială la junioare:

„Eu cu Iulia (Dumanska) și Lorena (Ostase), chiar și Bianca Bazaliu, am fost prezente în anii trecuți, la Mondial sau la pregătire. Suntem generația cu cele mai multe jucătoare, inclusiv peste cele de ’94-’95, într-adevăr trecerea la meciurile oficiale s-a făcut destul de greu, doar eu și Iulia am jucat mai mult, dar sper ca acum să fie mai bine, și cu Dindilingan, cu Seraficeanu – care are acolo o șansă mare. Vârfurile de formă sunt aici, o aștept și pe Bianca, și pe Alina Ilie să ne fie alături și să mergem mai departe împreună.”

**

Ce urmează pentru România

După ce, tot în Grupa D, Norvegia și-a făcut de cap cu Polonia, un 35-22 obținut în partea a doua a meciului, un joc care ne-a arătat și forța nordicelor, dar și slăbiciunile viitoarelor noastre adversare, meciul de sâmbătă seară cu Polonia (ora 17.00) va decide, cel mai probabil, dacă România va merge sau nu în Main Round. Asta înainte de complicatul joc cu Norvegia (sâmbătă, ora 21.30).

Primele trei clasate se califică mai departe în grupele principale (Main Round), unde se vor alătura celor trei echipe calificate din Grupa C: Olanda, Ungaria, Serbia și Croația. În Main Round, fiecare echipă va intra cu punctele pe care le-a câștigat celorlalte două echipe calificate – rezultatul obținut cu ultima clasată nu va conta.

Grupele EURO

Grupele A și B se joacă la Herning, acolo unde se va juca și faza finală a Europeanului, grupele C și D se joacă la Kolding. Din ambele orașe, România are amintiri fericite. Și de la EURO 2010, dar mai ales de la Mondialul din 2015, încheiat cu medaliile de bronz. Și cu sentimentul că se putea și mai mult.

Here are the #ehfeuro2020 Final Tournament groups 🤩🤙 #handballispassion pic.twitter.com/aIA41zAtIx

— EHF EURO (@EHFEURO) June 18, 2020

FOTO: Sorin Pana / Sport Pictures