„Cum am făcut diferența dintre excelent și perfect”: cinci lecții de viață din Masterclass-ul Nadiei Comăneci de la Sports Festival

Ediția a 7-a a Sports Festival a avut un main event, retragerea oficială a Simonei Halep, susținută de două evenimente spectaculoase în feluri diferite: un show ecvestru în premieră și un Masterclass cu legendara Nadia Comăneci. Per total, Sports Festival a atras nu mai puțin de 150.000 de participanți, dintre care 14.000 de copii care au testat zona de inițiere în 30 de sporturi [despre toate astea, găsești content pe pagina Sports Festival]. Sunt cifre formidabile, care consolidează locul unic pe care îl ocupă Sports Festival în sportul românesc.

Au trecut 50 de ani de când tabela de la Montreal s-a blocat în fața perfecțiunii unei mici gimnaste din România comunistă, dar Nadia Comăneci emană aceeași energie și magnetism cu care vrăjea, pur și simplu, arbitrii pe vremuri! După o noapte lungă, marcă înregistrată a Clujului festivalier, mai ales când Sports Festival se intersectează cu Festivalul Internațional de Film Transilvania, Nadia Comăneci a răspuns timp de peste o oră întrebărilor Andreei Esca și curiozităților din public, prilej ca amintirile din epoca de aur a gimnasticii românești, filtrate prin clepsidra timpului, să se transforme în prețioase lecții de viață. Cu atât mai mult când sunt povestite cu empatie și farmec de o campioană precum Nadia. La doar o zi după emoțiile meciului de retragere din activitatea sportivă al Simonei Halep, SF 2026 a bifat un nou eveniment „sold out” prin masterclass-ul oferit de marea noastră campioană cu prilejul împlinirii unei jumătăți de secol de la primul 10 din istoria gimnasticii olimpice, la Montreal 1976.

1. Difererența dintre excelent și perfect

Povestea momentului iconic de la Jocurile Olimpice din ’76 a fost ocazia perfectă pentru ca Nadia să explice diferența aceea aproape imperceptibilă dintre „excelent și perfect”. „Am început evoluția la Olimpiadă la paralele. Eu am fost ultima și știam că trebuie să mă mișc repede pentru că urma bârna, mai periculoasă decât mine decât paralelele. Am terminat exercițiul impus – cel pe care toată lumea trebuie să îl facă conform codului de punctaj. Înainte de Montreal, m-am gândit, împreună cu Bela Karolyi ce putem face mai bine, mai diferit, ținând cont de descrierea elementelor obligatorii ca să fiu mai bună decât celelalte concurente. Am zis: sunt opt elemente la exercițiul impus de la paralele. Dacă adaug, la fiecare element, câte puțină amplitudine?! Dacă un balans era la 45 de grade, eu să-l duc înspre 60 de grade, dacă e o întoarcere până într-un punct, eu să o duc un pic mai sus. Acest detaliu m-a ajutat să ajung la acel scor de 1:00, cât a arătat tabela de la Montreal. Colega mea Teodora Ungureanu, care luase 9:95 înaintea mea, glumea că nu mai era loc pentru mine decât nota 10:00. Dincolo de glumă, sunt mici detalii pe care mereu le poți îmbunătăți: aceasta este diferența – un pic mai mult, un pic mai altfel – dintre extraordinar și perfect”.

2. Adaptabilitate și inovație 

„Diferența dintre extraordinar și perfect vine și din creativitate, vine și din inovație, din greșeli pe care le faci și din care înveți. Creativitatea e deosebit de importantă, nu doar în sport, ci în toate domeniile de activitate. Gândiți-vă că pe vremea aceea, când concuram eu, nu exista social media, nu existau transmisiuni TV ale evenimentelor sportive ca azi. Singurul loc în care ne vedeam la lucru adversarele era participarea la competiții. O dată ce am prezentat acel exercițiu de 10:00 la Montreal, știam că toate adversarele noastre vor merge acasă și vor încerca să facă și ele ce am făcut noi. Și atunci soluția noastră era să anticipăm cât de departe ne putem duce cu elementele pe care le antrenam ca să ne menținem în top. Pentru că după ce ai obținut 10:00 și aur la Olimpiadă, singura direcție în care te poți duce, dacă nu ești exigent cu tine însuți și atent la ce se întâmplă în jur, e în jos”.

3. Despre cum îți descoperi talentul și cum să-l cultivi

Momentul Montreal 1976 a venit la 8 ani de când Nadia se apucase de sport. Din senzaționala BT Arena din Cluj, gazda Masterclass-ului, Nadia ne transportă în Oneștiul sfârșitului anilor ’70, unde, „într-o încăpere mică, cu o bârniță și niște saltele am început să-mi pun toată energia, în loc să stric arcurile recamierelor de acasă”. Din sală, mama Nadiei, zâmbește. „Mi-au plăcut provocările, mi-a plăcut să încerc lucruri de care nu știam. Mă fascina ideea de a zbura și îmi imaginam că salturile din gimnastică sunt un fel de a zbura. Am zburat, într-adevăr, dar după mulți ani de încercări, după multe ore petrecute în sala de gimnastică”, explică Nadia.

„Tot timpul am căutat ceva care să-mi fie specific mie. Lumea mă întreabă dacă talentul este detaliul cel mai important. Dar talentul nu ți-l poți ști, trebuie să îl descoperi. Practicând sport, copiii își dau seama dacă aleargă mai repede, dacă au o forță mai mare decât ceilalți. Apoi, după ce îți descoperi talentul, trebuie să îl cultivi non-stop, să încerci să-l duci spre excelență. Dacă Gabriela Szabo spune că s-a apucat de atletism pentru că era prea greu la gimnastică, atunci pot spune și eu că am ales gimnastica pentru că nu eram cea mai bună la alergat”.

„Ideea e ca cei mici să încerce mai multe sporturi. De aceea e minunat Sports Festival, pentru că introduce copiii în lumea a zeci de sporturi, iar părinții își pot da seama de îndemânarea copiilor. E bine să fie ocupați cu 2-3 sporturi până decid, dacă decid, să se concentreze pe unul anume. Primul meu concurs înainte de gimnastică a fost, la 5 ani, o cursă de biciclete. Mama îmi spune că roata din față a bicicletei mele era strâmbă, dar chiar și așa am câștigat, pentru că aveam ambiția de a fi prima, dorința de a depăși pe cei din fața mea”.

4. Despre depășirea limitelor

„Eram copii atunci, în anii ’70, dar mai târziu am înțeles că gimnastica e un sport foarte complex: te învârți și te înșurubezi în toate direcțiile, iar dacă nu ai o disciplină strictă, să dormi la timp, să te alimentezi ca lumea, totul se dereglează și riscul cel mai mare e să te accidentezi. Mai stăteam și noi seara după stingerea de la 22:30. Odată ne-a prins antrenoarea cu lumina aprinsă la 23:30 și ne-a zis: ‘Aaa, nu sunteți obosite, aveți energie?’ Ne-a scos afară atunci, noaptea și am dat la ture de teren până am obosit de-a binelea!”, rememorează campioana noastră.

„Limita trebuie să ți-o găsești singur și ți-o găsești în timpul antrenamentelor. Noi făceam în fiecare zi pregătire fizică, să avem corpul puternic, să avem articulațiile pregătite, să putem ateriza, să putem să evităm accidentările. Și eu tot timpul căutam să îmi găsesc limita: dacă antrenorul ne cerea 20 de flotări, eu făceam 21, dacă ne cerea 23, eu făceam 24. Încercam să descopăr dacă ce îmi cere antrenorul este limita mea sau dacă pot mai mult. Și am realizat că de fiecare dată pot să fac mai mult. Sportul m-a învățat că atunci când cineva îți cere ceva, tu să dai puțin mai mult. Dacă cineva își cere un autograf, dă două! E foarte important să dai mai mult”.

5. Lecția Americii

Fugită cu mari peripeții din România ceaușistă – despre ale cărei limite și condiționări a ținut să le vorbească deschis tinerilor care o ascultau – Nadia Comăneci s-a reinventat în Statele Unite ale Americii. N-a fost o adaptare ușoară, dar lecțiile americane au făcut-o să fie ceea ce e azi, un om egal cu ea însăși, care a învățat cât de importante sunt puterea cuvântului și cea a exemplului: „Când am ajuns în America, toată lumea aștepta de la mine să fiu perfectă. Iar eu nu eram tot timpul perfectă și, evident, nu eram perfectă în orice domeniu. Și am învățat că e ok să fiu așa. Am învățat că e ok să faci neintenționate, e ok să le spui oamenilor când nu te simți bine și că poți să îți cer scuze că nu poți fi acolo tot timpul. Am învățat să lucrez mai bine cu timpul meu și cu așteptările celorlalți. Mulți mă întreabă cum am reușit să mă păstrez la fel, iar eu răspund, de fiecare dată, că nu știu și nu pot să fiu altfel”.

Fotografii: Sports Festival

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Sports Festival (@sportsfestival)

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Sports Festival (@sportsfestival)