Ana Maria Brânză trăiește Jocurile Olimpice dintr-un nou rol. „Tot ce-mi doresc este ca scrima românească să mai livreze un campion care să ne depășească”

Corespondență de la Paris

Retrasă în 2021, după JO de la Tokyo, unde a câștigat o medalie de argint, Anei Maria Brânză îi lipsește scrima în fiecare zi. Îi e dor de emoția competiției în fiecare zi. Dar e împăcată cu noul rol, prin care susține viitoarele generații de sportivi. Face parte din echipa Comitetului Olimpic și Sportiv Român, echipa din spatele echipei, despre al cărei rol important în drumul spre performanță a vorbit mereu, după fiecare succes important din cariera sa impresionantă.

Din acest nou rol, se întoarce acum la o ediție olimpică. La Paris, e responsabilă de activitățile care vor avea loc la Casa României, are o rubrică video zilnică, Say Cheese, în care încearcă să prezinte publicului detalii din culisele unei astfel de competiții, și susține echipa de comunicare în relația cu presa. Se va întoarce astfel în Grand Palais, unde în 2010 câștiga alături de Simona Gherman, Anca Măroiu și Loredana Dinu primul titlu mondial din istoria spadei feminine românești, unde o va susține pe Mălina Călugăreanu, singura reprezentantă a scrimei românești la Paris.

Moștenirea unui fost sportiv nu e reprezentată de medaliile câștigate, spune campioana olimpică cu echipa din 2016, ci de cât de bine îi poate susține pe cei care vin din urmă. „Dacă avem șansa să lăsăm cu adevărat o moștenire, acea moștenire nu este reprezentată de medaliile pe care noi le-am cucerit, ci de ce le putem și cum îi putem susține pe sportivii de acum să devină mai buni decât am fost noi vreodată.”

Cum e pentru tine să fii la o ediție de Jocuri Olimpice din alt rol decât cel de sportivă?

Să văd Jocurile și să le trăiesc din altă perspectivă este ceva extraordinar. Este emoționant și provocator. Tocmai asta mă gândeam. Sportivii sunt singurii care știu ce au de făcut atunci când vin la Jocuri: să facă cât de bine pot, ceea ce știu ei cel mai bine. Când treci de partea cealaltă a baricadei, există câte o provocare în fiecare zi, în fiecare minut, dar acest lucru mă ține în priză, mă ține activă și mă bucur că pot să fiu această mică piesă din tot puzzle-ul, din tot ceea ce se întâmplă aici.

Cred că asta este datoria noastră, să le fim alături pentru că altfel nu mai văd rostul nostru. Întotdeauna există, și asta am spus-o și ca sportivă, există echipa din spatele echipei. Acesta este rolul nostru și dacă avem șansa să lăsăm cu adevărat o moștenire, acea moștenire nu este reprezentată de medaliile pe care noi le-am cucerit, ci de ce le putem și cum îi putem susține pe sportivii de acum să devină mai buni decât am fost noi vreodată.

De asta ți-ai dorit să rămâi în sport din acest nou rol?

Da, acesta este motivul. Da, înțeleg cine a fost Ana Maria Brânză și ce a făcut, dar tot ce-mi doresc este ca scrima românească să mai livreze un campion care să-i depășească pe Laura Badea, Mihai Covaliu, Ana Brânză și toate generațiile dinainte.

Cum diferă perspectiva aceasta, cum trăiești acum o astfel de competiție?

Emoțiile se trăiesc mai intens, asta am constatat încă de când m-am retras și urmăresc sportivii Team Romania. Emoțiile se trăiesc mult mai intens și cred că de asta am urmat calea sportului de performanță, pe care era mai greu din tribună. Pe de altă parte, este la fel de emoționat să-mi întâlnesc foștii adversari, să întâlnesc scrimeri din toată lumea care au așa reacții ciudate că mă văd, pentru că deja au trecut trei ani de zile de când nu ne să-mi întâlnit și sunt atât de surprinși că mai exist pe planeta asta. E foarte drăguț, mă bucur că am avut ocazia să merg și în satul olimpic, am avut ceva aventuri când am ajuns acolo, acum înțeleg și ce înseamnă să fii om de presă la Jocurile Olimpice. E la fel de interesant. Dar cumva îmi place acest nou rol.

Ce presupune mai exact acest rol aici?

O să fiu responsabilă pe partea de comunicare și atașatul de presă pentru Team Romania mi-a trasat sarcini clare. Mă voi ocupa de câteva sporturi, printre care și scrimă, bineînțeles, mă reîntorc în Grand Palais. Și pe lângă acest lucru am rubrica mea specială, care se intitulează Say Cheese. Și încerc să le arăt și oamenilor de acasă o altă față a Jocurilor.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Ana-Maria Brânză (@anamariabranza)

Îți lipsește scrima?

În fiecare zi îmi lipsește, în fiecare zi mi-e dor de emoția competiției. Dar pe de altă parte n-aș mai fi dispusă să depun același efort zi de zi, în speranța că voi mai urca o dată pe podium. Știu că rolul meu nu mai e acolo, nu se mai întâmplă acolo. Scena este pregătită pentru alți sportivi care sunt la fel de pregătiți precum am fost și noi.

Și cum vezi echipa României și șansele ei?

Sunt atât de tineri, mulți dintre ei, sunt frumoși și cred că au ceva ce multe generații înaintea lor nu au avut. Vor să fie văzuți, vor să fie auziți, au voci și asta mi se pare important, pentru că așa vom putea transmite întreaga emoție a sportului. Am un prieten care spune foarte frumos asta e magia sportului, aduce oameni împreună. Și cu siguranță sportivii Team Romania de astăzi vor reuși să facă acest lucru.