Georgia, prea puternică pentru naționala României în finala Cupei Europene a Națiunilor

La Tbilisi, pe stadionul Dinamo, în fața a peste 25.000 de spectatori, naționala Georgiei s-a impus clar în fața României, 38-9, în finala Cupei Europene a Națiunilor. Înainte de ultimul joc, cele două echipe erau despărțite de patru puncte: 38 pentru Georgia, 34 pentru România.

Dar sarcina României se anunța, cu mult timp înainte de primul fluier, foarte dificilă. Și asta pentru că rugbyul din Georgia s-a dezvoltat foarte serios în ultimii ani, în timp ce în România sportul mai degrabă a stagnat și abia acum încearcă să-și găsească pașii.

Așa cum ne-au obișnuit în ultimele meciuri, „Stejarii” au pornit din nou greu, încasând un eseu (transformat ulterior) încă din minutul patru. De fapt, în primele zece minute, România a arătat ca un autobuz care încearcă să urce dealul în treapta a treia.

Apoi, Vlaicu a transformat o penalizare și, chiar dacă adversarii au mai reușit un eseu în minutul 19, România a reușit să se strecoare în meci: încă două penalități fructificate de Vlaicu, și băieții antrenați de galezul Lynn Howells se apropiau la 9-12.

De acolo, însă, Georgia a trecut într-o viteză superioară. Încă un un eseu, transformat și acesta, a stabilit scorul pauzei, 19-9, iar România nu a mai reușit sprintul de final cu care ne obișnuise în precedentele meciuri, cu Portugalia, Spania sau Rusia. În condițiile acestea și pe fondul numeroaselor greșeli individuale sau colective, mai ales pe repunerile din margine, scorul a căpătat proporții.

S-a terminat 38-9 pentru georgieni, cea mai mare diferență din istoria confruntărilor directe dintre cele două echipe. Pentru al șapte-lea an consecutiv, Georgia câștigă, absolut meritat, Cupa Europeană a Națiunilor.

În final, chiar dacă este în revenire, rugbyul românesc se va juca și în continuare la umbra rugbyului din Georgia, a cărei dezvoltare a atins un nivel greu de anticipat în urmă cu 10-15 ani. Iar asta nu e o idee proastă deloc, căci modelul adoptat de gruzini este unul la care să ne uităm cu admirație.

Și asta în primul rând pentru că în Georgia, sportul acesta umple stadioane: anul trecut, în aceeași competiție, media spectatorilor la meciurile de acasă ale României a fost de 3.000, în timp ce Georgia a avut pe teren propriu, în medie, 21.000 de oameni în tribune.

Poate că aceasta e principala diferență, poate că aici trebuie să recupereze rugbyul românesc decalajul față de principalul adversar din Cupa Europeană a Națiunilor. Or, aducerea lui Lynn Howells la cârma echipei e un semn bun. Chiar și cu înfrângerea din fața Georgiei, jocul arătat de echipa națională e mai divers, mai rotund. Dovadă, georgienii au reunit cel mai bun lot pentru întâlnirea cu România, iar ăsta e un important vot de încredere. Drumul, deci, pare să fie bun.