Juventus a câștigat și Derby D’Italia, cineva să le dea acestor oameni titlul Seria A!

Danny Coposescu 8 decembrie 2018

Putea să fie vara lui Inter. Pe fundamentul unei calificări dramatice în grupele Champions League, prima din 2011 încoace, s-a început munca la un proiect ambițios: o echipă care să se bată din nou la titlu. Luciano Spaletti a primit opt jucători importanți, nume mari și întăriri pentru fiecare compartiment. „Nerazzurri‟ au avut norocul să prindă grupul corect de investitori chinezi, spre deosebire de rivala cu care împarte stadionul, deci la nivelul conducerii domnește stabilitatea. Putea să fie vara lor, dar Juventus l-a adus pe Ronaldo și, odată cu el, și-a atras toată atenția domestică și globală.

Putea să fie măcar derbiul lui Inter. Două șanse mari, câte una pe repriză, au amenințat seria fără înfrângere a unei campioane care acum a luat-o din nou la fugă cu titlul. Între cele două ar fi rămas opt puncte, o distanță consistentă, dar Seria A ar fi văzut că mașinăria alb-neagră e și ea vulnerabilă. Iar o victorie pe terenul celui mai disprețuit inamic concurează cu trofeele în inima oaspeților de pe Allianz Stadium. Putea să fie derbiul lor, dar șansele le-au scăpat printre degete și Juventus a făcut ce face mereu – a luat punctele, are de-acum un avans deja insurmontabil pentru urmăritoare.

Juventus 1-0 Inter

A fost un meci antrenant, dar prea sălbatic ca să ofere mult fotbal bun. În contextul ăsta, faza creată de Inter pe la jumătatea primei părți iese și mai tare în evidență. Combinația superbă dintre Icardi și Gagliardini l-a lăsat pe cel din urmă singur cu portarul Szczesny, într-o poziție grozavă. E greu de prezis ce s-ar fi întâmplat dacă șutul mijlocașului lovea interiorul, nu exteriorul barei. Dar astea sunt marjele minuscule care decid rezultate – poate și campionate – la nivelul ăsta.

Rar ți se întâmplă să primești două invitații generoase în careul lui Juventus. Dacă o refuzi și pe a doua, cum a făcut Politano imediat după pauză, nu prea poți avea pretenții. Torinezii s-au zbătut toată seara să se impună la mijlocul terenului, dar o singură minge săltată pe flanc de către De Scilio, în calea lui Cancelo, s-a dovedit alternativa perfectă. Pentru centrarea portughezului s-au bătut doi foști colegi: Asamoah (1.73 m) și Mandzukic (1.90 m). Duelul ăsta se putea termina într-un singur fel.

Inter nu s-a mai întâlnit cu vreo oportunitate serioasă. Intrarea lui Lautaro Martinez a mai înviorat puțin lucrurile în atac, dar Juve stabilește recorduri noi în Italia pentru că nu pierde ce are în mână. Și pentru că stoarce maximul posibil inclusiv din serile în care Ronaldo sau Dybala nu sunt la nivelul așteptat. Spaletti recunoaște diferența asta importantă: „Ei sunt vicleni și noi suntem naivi. Ne-am descurcat bine în general, dar există situații pe care pur și simplu nu le interpretăm bine, în timp ce Juventus nu le greșește niciodată.‟

Aici se cunoaște și mâna lui Max Allegri: „În prima repriză, presiunea pusă de Politano l-a chinuit pe Cancelo, așa că am schimbat rolurile fundașilor laterali și l-am împins în atac.‟ În al cincilea său sezon la Torino, fostul mijlocaș se apropie de perfecțiune cu un parcurs fără precedent – 14 victorii și un singur egal din primele 15 etape. Pare să fie iarăși sezonul lui Juve. Uită asta. Deja e.

 

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.