N-a fost concurs de Miss: Mihaela Cambei și lecția ei de grație, inspirație și motivație într-un sport al mușchilor

Corespodență Lead.ro de la Paris

Începută la 7:30 seara, ora Parisului, finala feminină la haltere 49 kg se termină târziu, aproape de 10. Parte din public salută scurt sportivii și pleacă imediat după imnul Chinei – mâine e o nouă zi de muncă. La tribuna presei, laptopurile se închid și ele, sincron, ca un ropot de aplauze. „Pierzătorii” o iau înspre terase sau înspre casă, „victorioșii” fug spre zona mixtă. Dacă vrei să prinzi și declarațiile și să le mai și transmiți acasă, ești la limită cu ultimul metrou. Dar vibe-ul bun, intim, al finalei, cu tribunele pline și generoase, e fereastra de nerefuzat spre culisele unei lumi despre care știm, fatalmente, prea puține.

Campioană europeană și cea mai bună halterofilă de pe continent în 2023, locul 4 la Mondialele din 2022, la numai 19 ani, Mihaela Cambei era, până ieri, doar un nume în știri ce nu prind seara în homepage-ul și în Excel-urile cele mai optimiste cu medalii la Jocurile Olimpice de la Paris ale Comitetului Olimpic și Sportiv Român. Cu o favorită detașată, sportiva din China, și cu o singură europeană la start – și aceea cu trei ratări la rând! – titlul continental al Mihaelei îndemna mai degrabă la prudență în privința rezultatului de miercuri seară din concursul de la Arena Sud 6.

*

Cu un plan tactic exemplar, Mihaela avea să intre în concurs ultima, direct la o greutate, 89 kg, accesibilă până atunci, la stilul smuls, doar chinezoaicei Zhihui Hou. Asta spunea deja ceva despre ambițiile sportivei noastre: dar va putea feta cu păr lung, blond și ochi migdalați, machiată impecabil, ca la un concurs de Miss, să împingă acolo unde adversarele ei încrâncenate eșuaseră? Grația nu se punctează la haltere, dar încercările Mihaelei la 89 și 91 de kilograme au făcut halterele să plutească spre înaltul sălii în felul crengilor de lauri.

După un concurs impecabil, istovitor, cel mai bun din cariera sa (205 kg!), Mihaela apare la declarații cu aceeași energie imaculată. Tot aurul, argintul și bronzul lumii vibrează în jurul unor ochi ce clipesc în ritmul insistent, curtenitor, al blițurilor foto. N-a fost concurs de Miss: trădează asta, de la bun început, bandajul gros din tifon ce acoperă palmele ce țin medalia de argint. Medaliile de la Paris sunt mari, frumoase și grele, au peste jumătate de kilogram. Pentru jumătatea asta de kilogram în care s-au topit, deauna cu metalul, doi ani de muncă, Mihaela tocmai a ridicat deasupra capului 205 kilomgrame!

Miercuri seara, Mihaela s-a autodepășit pe sine și, prin asta, a devenit un model pentru noi toți. Nu doar pentru privitorii din fotoliu sau de la masa presei, ci și pentru sportivii noștri: să dai ce-i mai bun din tine în exact ziua cea mare și să o faci cu atitudine și cu stil, în ciuda durerilor, așa cum a făcut-o Mihaela în Arena Sud 6, întregul ei concurs de la Paris, e ceva ce poate inspira nu doar un copil de 10 ani să se apuce de sport, ci și pe un mare campion, cu panoplia plină de trofee, să tragă mai tare, să fie mai bun decât el însuși data viitoare.

*

N-a fost concurs de Miss: după cea mai lungă și mai frumoasă zi din viața ei, Mihaela e naturală în fiecare gest, nu-și ascunde vulnerabilitățile în spatele medaliei și, mai ales, nu vorbește banalități despre pasiunile ei și despre o lume mai bună. Vorbește, la zona mixtă, despre rolul minții într-un sport al mușchilor, vorbește despre emoții, despre fricile din anticamera marilor performanțe și despre clipitele de luciditate în care te vezi, ca printr-o fantă subțire, dincolo de durere și de teamă, direct pe podiumul olimpic. Exact atunci, în clipa aceea de luciditate, îți găsești forța să mai împingi un pic, să faci dintr-o proiecție o realitate palpabilă precum medalia de argint de 529 de grame pe care o ții în palmele bandajate.

La conferința de presă, Mihaela vorbește despre frumusețea sportului ei, cu lunga sa tradiție olimpică, despre puterea femeilor de a se autodepăși, la fel ca ea, despre faptul că halterele pot fi practicate și așa cum o face ea, cu un strop de grație și de stil. Reporterii de limbă engleză ascultă traducerea în cască și dau din cap, aprobator, la fiecare idee, mulțumiți că fata frumoasă din România le-a dat titlurile de care aveau nevoie cei din redacție. E aproape miezul nopții la Arena Sud 6, televiziunile își strâng sculele, laptopurile se mai închid o dată, ca niște aplauze. Mihaela Cambei își aranjează agrafele din păr, își strânge coada blondă și-și corectează o urmă de machiaj, apoi pleacă spre controlul antidoping: n-a fost concurs de Miss.

Fotografii: COSR/Team Romania