Au fost oameni în toată firea care-au început să plângă; au fost femei și bărbați care au sărit în tribune și au sărit în fotolii, ba chiar au fost unii care s-au uitat la ultimele 20 de minute ale meciului cu Anglia în picioare, cu sufletul în buzunar. În condițiile astea, poate că rezultatul – acest 4-2 entuziasmant, smuls mai întâi cu dinții, mai apoi prin niște execuții grozave – cade în secund. Ce contează acum este că România iubește din nou o echipă națională de fotbal. Iar tinerii aceștia care sunt acum cu un pas în semifinalele Europeanului de tineret din Italia merită toată afecțiunea. Nu pentru că au șase puncte din două meciuri, ci pentru că iubesc fotbalul cu sinceritate, pentru că joacă oricum, numai plictisitor nu.

În final, această victorie cu Anglia, o echipă cu adevărat puternică, trebuie să rămână în memoria colectivă ca un punct fără de întoarcere: așa am vrea să câștigăm sau să pierdem de acum înainte!

⏰ RESULT! ⏰

😱😱😱 WHAT. A. GAME!

⚽️🇷🇴 76' Puşcaş
⚽️🏴󠁧󠁢󠁥󠁮󠁧󠁿 79' Gray
⚽️🇷🇴 85' Hagi
⚽️🏴󠁧󠁢󠁥󠁮󠁧󠁿 87' Abraham
⚽️🇷🇴 89' Coman
⚽️🇷🇴 90+3 Coman #U21EURO #ENGROU

— UEFA U21 EURO (@UEFAUnder21) June 21, 2019

*

„Vom ataca din primele minute, nu putem să jucăm la egal, nu avem de ce să facem asta și nici nu e în stilul nostru”, a prefațat Mirel Rădoi acest mare meci cu Anglia.

Iar România lui Ianis Hagi, Ionut Radu, Pușcaș, Băluță și ceilalți – toți buni, toți curajoși – a pornit tare, cu fotbalul ei bogat, un joc care ne-a apropiat din nou de tricoul galben al echipelor naționale.

Curajoși în posesie, rapizi în tranziție și foarte periculoși pe contrele lansate direct, fără ezitare, de Hagi, Man și Cicâldău, jucătorii antrenați de Rădoi și secundul Boingiu, care-i cunoaște pe acești tineri de ani buni, au avut câteva mari ocazii în debutul meciului cu Anglia. Mai întâi a fost șutul tare, la scurt, tras de Andrei Ivan, care-l avea în centru pe Pușcaș; apoi a venit marea șansă a aceluiași Ivan, care, demarcat perfect în spatele liniei adverse, a găsit preluarea, dar a ratat cadrul porții dintr-o poziție ideală. Pușcaș, Man și Hagi au avut și ei câte o jumătate de ocazie, înainte ca Anglia să pună stăpânire pe mijlocul terenului, în ultimele 20-25 de minute ale reprizei.

Spre deosebire de primul meci, cel câștigat cu Croația, jocul cu Anglia a fost mai așezat, mai matur. Spațiile dintre linii au fost ceva mai mici, greșeli individuale au fost mai puține, mingi rătăcite – fie de unii, fie de ceilalți – am văzut rar. Așa că perioada în care Anglia a plimbat mingea în jumătatea României n-a ridicat pulsul colectiv al miilor de români din tribunele stadionului din Cesena decât de două ori. Prima oară în preajma minutului 40, când căpitanul Radu a scăpat din mână una din desele centrări aruncate, mai degrabă la plezneală, în careul lui. A doua oară chiar în ultimele secunde ale reprizei, la șutul tare și bine plasat de Mount, minge pe care același Radu a respins-o, înainte ca Pașcanu să o trimită în corner.

A fost o primă parte începută tare – păcat de acele ocazii din primele minute! – și terminată pragmatic, în defensivă, cu Tudor Băluță mai mereu în prim-plan. Parcă erau mai multe tricouri cu numărul 21, atât de des a respins jucătorul lui Brighton încercările englezilor.

⏰ HALF-TIME ⏰

🏴󠁧󠁢󠁥󠁮󠁧󠁿🆚🇷🇴 Nothing to separate the sides in Cesena…#U21EURO #ENGROU

— UEFA U21 EURO (@UEFAUnder21) June 21, 2019

La pauză, când suporterii români schimbau, cu destulă îngrijorare, dar încă optimiști, impresii, am avut timp să ne aducem aminte că egalul ar fi bunicel pentru România și insuficient pentru Anglia.

Pesemne că la asta s-au gândit și jucătorii lui Aidy Boothroyd, fostul fotbalist al lui Mansfield sau Peterborough, un om care antrenează echipele de tineret – U19, U20 și acum U21 – ale Angliei de mai bine de cinci ani, perioadă care a coincis cu apariția generației care a mers până în seminfinalele Mondialului (de seniori) din 2018. 

Mai deciși și tot mai îndrăzneți, adversarii au fost la câțiva centimetri de golul căutat, dar Ștefan a respins de pe linia porții când Radu era bătut.

Următoarea mare ocazie – șut scos de la colțul scurt de Radu – a fost a excelentului Foden, jucătorul căruia Pep Guardiola i-a dat o sumedenie de minute în ediția asta de Premier League – pe care City a și câștigat-o. Intrarea decarului, omul cu golul din poarta Franței, în prima etapă, a adus mai multă fantezie în jocul Angliei, iar cel mai căutat fotbalist al nostru a fost Radu: el a scos de alte două-trei ori, înainte ca România să iașă puțin din strânsoartea adversarilor, în preajma minutului 65.

Tot aici a făcut și Rădoi prima schimbare. Avea să fie una foarte inspirată, dar nu imediat. Coman a intrat în locul extenuatului Ivan, dar înlocuirea n-a adus mare lucru în atacul nostru, pentru că mingile recuperate, din când în când, în propria jumătate, n-aveau destinatari în jumătatea adversă.

Poate că a fost și oboseala de după acel prim meci jucat în canicula de la San Marino, poate a fost vorba doar de valoarea acestei echipe engleze care ne-a bătut, 2-1, și într-un amical din primăvară, dar România se va recunoaște dominată.

Nu s-a întâmplat prea des în ultima vreme – poate doar pe terenul Portugaliei, unde România n-a avut mingea, dar și-a creat multe ocazii și a învins, până la urmă, cu 2-1 – dar prin minutul 70 un lucru devenise evident: ca să scoată ceva din acest meci, naționala de tineret va trebui să sufere până la capăt.

Nici n-am avut timp să terminăm ideea asta, că Rădoi l-a trimis în teren pe Vlad Dragomir, în ceea ce avea să fie a doua schimbare inspirată. Format la academia lui Arsenal, mijlocașul ofensiv al Perugiei a trimis o centrare apăsată în careu, mingea a ajuns la Coman, care și-a păcălit adversarul și a scos un penalti nesperat. Pușcaș l-a transformat fără emoții, și s-a aruncat (fără tricou) în brațele suporterilor români. Cu 13 minute înainte de final, România avea 1-0.

Numai că bucuria asta a durat doar două minute, până la șutul grozav al lui Gray, bară-gol la colțul lung: 1-1, din nou suferință…

Neobosiți, englezii s-au repezit iar, parcă și mai răi, spre poarta lui Ionuț Radu, care numai el știe cum a scos o reluare cu capul care mergea direct în vinclu. Și ce valoroasă urma să fie intervenția asta!

Când o țară întreagă strângea din dinți alături de echipa României, Pușcaș s-a bătut pentru o minge care părea pierdută, englezii au respins aiurea, Ianis Hagi a cules-o, și-a depășit adversarul și l-a bătut de la distanță pe excelentul (până acolo) Henderson! Din nou în față, din nou cu un pas în semifinalele Europeanului.

Și din nou trași înapoi de un gol primit imediat, de data asta dintr-un unghi mort: 2-2, minutul 87, până unde poate continua acest dramatism?

Până la final, a venit răspunsul, pentru că Florinel Coman a avut curajul să încerce un șut de la distanță, Henderson a scăpat mingea în poartă și stadionul a explodat: 3-2 pentru ai noștri!

În ultimele secvențe, Radu a scos fantastic, apoi bara l-a salvat în minutul 92, înainte ca Florinel Coman, dintr-un voleu pe care nu-l va uita nici el, nici noi, nici cei de după noi, a închis socotelile: 4-2, un meci imens, o echipă superbă!

*

Cu șase puncte din două meciuri, România e aproape de calificarea în semifinalele unui European care ne-a confirmat, fără urmă de îndoială, că avem din nou o echipă națională pentru care merită să suferim și în care putem avea toată nădejdea.

Și asta nu pentru că meciul cu Anglia a fost câștigat (putea fi și pierdut), ci pentru că meciul cu Anglia a fost jucat cum a fost jucat: când a fost de suferit, echipa s-a bătut pentru fiecare minge și pentru fiecare centimetru; dar când a fost de atacat, când a fost și o jumătate de ocazie pentru a ieși la atac, tinerii aceștia n-au ezitat o secundă.

Ăsta e genul de fotbal de care te poți îndrăgosti. Și nu e deloc întâmplător că naționala de tineret a României n-a jucat nici măcar un meci plictisitor în ultima vreme. Să sperăm că nu o va face prea curând.

Calcule

Pentru România urmează meciul cu Franța, pe 24 iunie, tot la Cesena (ora 22.00). Francezii au câștigat cu Croația (1-0) și au făcut și ei 6 puncte, așa că primele calcule pot fi deja încercate.

Așa cum știi, din cele trei grupe se vor califica în semifinale câștigătoarele și cea mai bună ocupantă a locurilor secunde. Iar miza este dublată de faptul că semifinalistele se vor califica și pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo.

În Grupa A, Polonia are și ea 6 puncte, Italia și Spania au câte 3, Belgia, fără puncte, e deja eliminată. Polonia va juca cu Spania în ultima etapă.

În Grupa B, Germania arată tare bine, cu două victorii la scor și un golaveraj de 9-2. Danemarca și Austria au câte 3 puncte, ambele pot face 6 dacă trec de Serbia, respectiv Germania.

Altfel spus, România are nevoie de un singur punct pentru a fi sigură de calificarea în semifinale. În caz de egalitate, avem un golaveraj mai bun decât al Franței, ne-am califica de pe locul 1 și am juca în semifinale cu locul 1 din Grupa B.

În cazul în care România pierde cu Franța, există un singur caz realist în care putem rata calificarea în semifinale: Germania să piardă și ea cu Austria, fără ca Danemarca să bată Serbia, și astfel nemții să cadă pe locul 2 în grupa B (în caz de egalitate de puncte cu Austria, departajarea s-ar face mai întâi prin meciurile directe, apoi la golaveraj). În cazul acesta, pentru cel mai bun loc secund din cele trei grupe, Germania are deocamdată golaverajul superior: +7, față de +5, cât are România.

În Grupa A, e greu de crezut că echipa care va termina pe locul secund (probabil Italia va face și ea 6 puncte, căci joacă cu o Belgie demotivată) va aduna golaverajul necesar pentru calificarea în semifinale.