Robert Licu: „Jucătoarele au nevoie de mai multe jocuri internaționale, de o experiență mai mare în asemenea competiții cu echipe puternice”

În dimineața de după înfrângerea grea cu Croația – un meci la finalul căruia energia și optimismul echipei naționale au lăsat loc întrebărilor apăsătoare despre structura de rezistență, despre șarpanta acestui grup format pentru Campionatul European -, antrenorii Bogdan Burcea și Robert Licu au răspuns, în de-acum obișnuitul format online, întrebărilor jurnaliștilor români.

Interviul cu Bogdan Burcea este aici.

Mai jos, Robert Licu a vorbit despre:

Mobilizarea echipei atunci când nu mai există un obiectiv real:

Având în vedere că ești la o competiție de nivelul ăsta, trebuie să rămâi conectat. Sunt jocuri internaționale la care poți avea și obiective individuale: să-ți îmbunătățești jocul personal, apoi pe cel al echipei. Nu cred că jocurile de la un campionat european pot fi tratate ca jocuri de palmares, mai ales că meciurile rămase (cu Ungaria și Olanda, n.a.) vor conta enorm în viitorul acestei echipe naționale, pentru că în funcție de locul ocupat aici vom avea și grila de participare la următoarele calificări: vom avea adversari cu atât mai puternici cu cât coborâm mai mult în clasament.

Atmosfera de la echipă în momentul ăsta:

Nu mi se pare a fi nici o atmosferă dezastruoasă, dar nici una foarte fericită. Mai avem destule zile până la jocul cu Ungaria și important e ca atunci, în ziua jocului, să le facem să înțeleagă și să creadă mult în ele că acest joc poate fi câștigat. În primul rând, pentru a fi noi mulțumiți cu noi înșine.

Dacă este handbalul feminin în cădere:

N-aș vrea să cred chestiunea asta. Și sper să reușim măcar să imprimăm ceva mai multă dorință, ceva mai multă agresivitate; și să atragem atenția că se poate întâmpla chiar și chestia asta, dar trebuie să reușim să nu ajungem în momenul acela (de cădere n.a.).

Selecția: ar fi fost soluții mai bune?

Așa cum știm cu toții, avem foarte mulți iubitori de handbal, așa că avem și destui selecționeri care sunt în stare să facă mereu o echipă mai bună. Asta ca un spirit de glumă. E clar că au fost și sunt o serie de probleme din cauza Coronavirusului, e clar că pentru noi a fost foarte greu să facem o selecție exactă, dar credem – și de aceea suntem aici cu acest colectiv – că am făcut cele mai bune alegeri. Menționez că nu e deloc simplu, trebuie să ai foarte mulți factori în vedere, atunci când închegi un colectiv pentru asemenea competiție, chiar dacă din afară e foarte greu să percepi anumite lucruri. Dau un singur exemplu: sunt una, două, trei jucătoare care nu-și doresc să mai vină la echipa națională, din anumite motive. Noi am fi vrut să le selecționăm, dar dacă ele nu vor, e cu atât mai greu. (…) Având în vedere că s-au jucat foarte puține meciuri, că le-am văzut foarte puțin pe jucătoare, că unele dintre ele n-au jucat, au venit după o pauză de o lună de zile la lot, altele după o pauză de aproape an, apoi după o revenire de două luni la activitatea sportivă, cred că situația e de înțeles puțin.

Campionatul românesc și rolul său de creștere și dezvoltare a jucătoarelor din România:

Întotdeauna am spus că aici e o problemă, deși n-aș vrea să discutăm foarte mult acum, la Campionatul European, despre chestia asta. Dar trebuie gândită o strategie în așa fel încât numărul jucătoarelor străine să ajute dezvoltarea handbalului românesc și să contribuie la ce înseamnă dezvoltarea jucătoarelor din România care cresc pe lângă aceste jucătoare de valoare venite în handbalul românesc. Nu cred că asta se întâmplă acum. Și cred că trebuie gândit ceva așa încât să nu existe un regres al jucătoarelor de care avem nevoie la echipa națională, ținând cont că unele joacă foarte puțin la echipele lor de club.

Câștigurile de până aici, pe cine se poate baza echipa în continuare, dacă ne gândim la faptul că Cristina Laslo sau Lorena Ostase își asumă deja mai mare răspundere:

Cred că pe lângă ele sunt și alte jucătoare, în principiu majoritatea jucătoarelor, sau o parte dintre jucătoare care sunt prezente aici pot influența și mai departe – în mod pozitiv – jocul și rezultatele echipei naționale. Însă au nevoie de mai multe jocuri internaționale, de o experiență de joc mai mare în asemenea competiții cu echipe puternice la nivel internațional, ceea ce n-a fost cazul în ultimul an, din păcate. (…) O mai avem și pe Andreea Popa, care e o jucătoare exponențială pentru echipa națională de tineret, care este prezentă aici și poate, dintre jucătoarele tinere, să-și aducă aportul. Mai sunt multe alte jucătoare pe care le-am selecționat aici și care ar putea, în viitor, să aducă performanță pentru echipa națională. Dar, încă o dată, numai în condițiile în care vor putea juca cât mai mult la echipele lor de club; dacă vor avea șansa să aibă meciuri internaționale puternice, cu adversari puternici, atunci vor reuși să se exprime și mai bine în teren în anii următori.

Ce urmează

După înfrângerea cu Croația, România a rămas fără puncte într-o grupă în care Croația, ajunsă acum la 6 puncte, are toate șansele să avanseze în lupta pentru medalii. Și asta este o realizare excepțională pentru o echipă lipsită de multe jucătoare, dar nu și de curaj.

Pentru echipa României urmează trei zile de pauză, apoi meciul cu Ungaria de pe 14 decembrie (ora 21.30). O zi mai târziu, fără mult timp pentru odihnă și regenerare, România va juca juca cu campioana mondială Olanda (ora 17.00), în ultimul meci din Main Round.

Primele două clasate se califică pentru semifinale, locul al treilea va merge spre meciul de clasament pentru locurile 5-6.

În cealaltă grupă, Rusia și Franța au ajuns la 7 puncte, după ce au terminat la egalitate unul dintre cele mai bune meciuri de la acest European. Danemarca e singura care mai speră la calificarea în semifinale, dar pentru asta trebuie să câștige și cu  Spania, și cu Rusia.

Foto: Sorin Pana/Sport Pictures