„Trebuie să privim obstacolele ca pe etape formatoare”. Sfaturile sportivelor pentru tinerele fete

Andreea Giuclea 13 aprilie 2020

Billie Jean King, fostul număr 1 mondial (tenis de câmp) și cunoscută activistă pentru egalitate în sport, a înființat Women’s Sport Foundation în 1974, pentru a le fi sportivelor aliat și avocat, dar și un catalizator care să le transforme în liderii de mâine. Pentru a ajuta fetele și femeile să-și atingă potențialul – în sport și în viață. Pentru ca fiecare fată, indiferent de locul în care se naște, să poată concura, să fie apreciată pentru competențele ei, nu pentru cum arată, și să-și poată câștiga existența.

Pentru a ajuta tinerele fete – dar și familiile și comunitățile lor – să treacă mai ușor prin perioada de izolare și anxietate pe care o trăim cu toții, să le inspire să continue să fie active și în izolare, le-a adus aproape, într-un eveniment transmis live de Yahoo Sports pe 10 aprilie, poveștile a unora dintre cele mai importante sportive ale momentului.

Jucătoarea de baschet Sabrina Ionescu, înotătoarea Katie Ledecky, medaliată de cinci ori cu aur olimpic, fotbalista Carli Lloyd, deținătoare a două titluri olimpice și două titluri mondiale cu echipa națională de fotbal feminin a SUA, sportiva paralimpică Scout Basset sau Condolezza Rice, prima femeie afro-americană secretar de stat, au vorbit despre rolul pe care-l joacă sportul în viețile lor, despre cum au depășit momente dificile din carierele lor – fie o înfrângere în SuperBowl, fie suspendarea campionatului, fie pierderea unui picior –, cum gestionează situația actuală și cum văd viitorul sportului feminin.

„Cu toții avem nevoie de inspirație, motivație și încurajare zilele astea”, a spus Billie Jean King în deschidere. „M-ați auzit des spunând că presiunea e un privilegiu. E foarte adevărat azi, când lecțiile pe care le-am învățat prin sport ne ajută să fim puternici, determinați și pozitivi.”

Iată câteva din poveștile spuse de sportive:

Katie Sowers, antrenoare secundă responsabilă cu sistemul ofensiv la echipa de fotbal american San Francisco 49ers și prima femeie și persoană din comunitatea LGBTQ+ care a antrenat în Super Bowl, în februarie, a vorbit despre cine-a inspirat-o în drumul ei în antrenorat: „Am crescut crezând că fotbalul nu e pentru fete. Apoi am văzut-o pe Beckie Hammon în NBA (n.r: prima femeie antrenoare din NBA) și mi-am dat seama că e ceva ce pot face. Pe când antrenam o echipă de clasa a VIII-a, am postat pe Instagram: <NFL I’m coming for you>”.

Despre înfrângerea suferită de echipa ei în SuperBowl, spune că e un moment pe care și-l va aminti toată viața. „Dar, ca orice obstacol pe care îl întâlnim în viață, e parte din povestea noastră, și nu întreaga noastră poveste. E ceva de care te lovești și de care trebuie să treci.”

Ăsta e și sfatul pe care-l dă fetelor în situația din prezent: „E diferit să faci totul de la distanță, din spatele unui ecran de computer. Dar la finalul zilei putem controla doar atitudinea noastră, e singurul lucru pe care-l purtăm cu noi. Ne creăm narațiunea, ne spunem că e doar parte din povestea noastră și asta ne poate duce mai aproape de succes decât un gând negativ. Trebuie să privim obstacolele ca pe etape formatoare.”

Despre viitorul sportului feminin, Sowers spune că, într-o zi, faptul că o femeie va antrena o echipă masculină nu va mai fi un headline, ci normalitate. „Iar copiii se vor întreba de ce mai vorbim despre asta, de ce a fost vreodată un subiect, de ce am pus vreodată la îndoială faptul că o femeie poate conduce bărbați. Nu e despre cum conducem bărbați sau femei, e despre cum conducem oameni.”

**

Sabrina Ionescu, baschetbalista cu părinți români care doboară recorduri în baschetul feminin american, a vorbit despre cum a fost să nu poată încheia ultimul sezon alături de echipa ei de colegiu, Oregon, când sezonul a fost anulat din cauza pandemiei. „Sincer, a fost heartbreaking. Mai ales ultimul meci, înaintea căruia eram foarte entuziasmată, neștiind că va fi ultimul. Să realizez că e ultima oară când port tricoul universității, când sunt cu colegele de echipă, a fost greu de accceptat și nu cred că e ceva ce va trece pentru mult timp. Dar totul se întâmplă cu un motiv și sunt recunoscătoare pentru ce am trăit cu echipa în acești patru ani.”

Așteptată să fie prima jucătoare selectată de WNBA în draftul ce va avea loc online săptămâna viitoare, Sabrina spune că trece prin izolare încercând să rămână ocupată. Face yoga, citește și se concentrează pe ultimul semestru de studii. „Sunt fericită pentru calea pe care alte sportive au pavat-o pentru mine, și încerc să fac același lucru pentru tinerele generații. Faptul că fete ca Gigi Bryant și prietenele ei se uită la mine pentru inspirație mă motivează să muncesc mai mult, să înving bariere pentru femei în sport.”

**

Una din cele mai puternice povești a fost cea a sportivei paralimpice Scout Basset, care a crescut într-un orfelinat din China, fiind abandonată după ce și-a pierdut piciorul drept într-un incendiu. Adoptată de o familie americană, s-a integrat greu în comunitatea preponderent albă din Michigan și s-a simțit deseori exclusă de pe terenul de fotbal. La 14 ani, cu ajutorul unei proteze, a început să participe în competiții de atletism. A participat la Jocurile Paralimpice din 2016, iar la Campionatul Mondial de Para-atletism din 2017 a obținut două medalii de bronz.

„Am trecut prin multe momente dificile în viață, prin provocări și traume de negândit. Dar am o credință puternică și așa am reușit să le depășesc, să supraviețuiesc, să-mi folosesc platforma pentru a încerca să schimb ceva. Să alergi cu o proteză nu e ușor, nu e ca și cum îți iei adidașii și gata. E un proces mai greu să obții o proteză care să se potrivească. Dar am putut să-mi adaptez corpul, să merg mai departe, să depășesc durerea și momentele dificile.”

Sportiva a vorbit și despre decizia de a poza pentru numărul The Body al revistei ESPN Magazine: „Vreau să schimb modul în care oamenii se văd și se iubesc pe ei înșiși. Sunt ca orice altă femeie, sunt multe care se simt nesigure în privința propriului corp. Normal că am o dizabilitate fizică, mi-am pierdut piciorul într-un incendiu, am răni pe corp, dar am pozat pentru că societatea le-a spus oamenilor cu dizabilități să-și ascundă dizabilitățile, cicatricile, rănile. Mai ales femeilor cu dizabiliăți, care sunt văzute ca având o deficiență, o slăbiciune, un defect, în timp ce bărbații sunt portretizați în moduri eroice. Am vrut să arăt lumii că sunt la fel de puternică și că cicatricile nu-mi iau din putere sau din frumusețe. E unul din cele mai curajoase lucruri pe care le-am făcut și nu-l regret.”

Basset a mai spus că-și ia motivație din rolul de mentor pentru alte fete. „Când am crescut, n-am văzut fete ca mine în media mainstream, și am crescut simțindu-mă singură, un outsider în societate. Prin ce fac acum, vreau să le arăt fetelor pe care le mentorez că oricum arăți, de oriunde vii, orice ai pățit în viată, nu e nimic să nu poți depăși, să nu poți deveni.”

„Când alerg”, a spus în interviul acordat ESPN, „o fac pentru toate fetele cărora li s-a spus că n-o să câștige niciodată. Nu doar în sport, ci în viață”.

Sfaturi pentru fete:

Scout Basset: „Oricât de dificilă e perioada asta, sper ca oamenii să poată vedea și lucrurile bune. Mai important decât să câștigi, decât recordurile și medaliile e ce facem pentru cei din jur, cum îi încurajăm. Vreau să încurajez fetele cărora le e greu în perioada asta să încerce să facă ceva pentru altcineva, asta îți ridică mereu starea de spirit. Cu toții putem face ceva.”

Fostul secretar de stat Condoleezza Rice, care a făcut patinaj de performanță, dar și tenis și golf, a spus că e important să nu uităm de cei pentru care criza pe care o trăim e mai gravă. „Cei mai mulți dintre noi suntem norocoși să fim sănătoți, avem aproape prieteni și familie.” Rice le-a spus apoi tinerelor că e important să respecte un program. „Eu nu-mi permit să trec prin zi fără un plan. Am făcut asta în primele săptămâni și n-a fost bine. Mă trezesc, fac mișcare, exersez la pian, joc golf în curte, vorbesc cu prietenii pe video seara. Cei dintre noi care am făcut sport de performanță știm să respectăm un program. Și folosesc vizualizarea. Când eram patinatoare, petreceam mult timp vizualizându-mă făcând rutina perfect. Cred că e un mod bun de a ne antrena în perioada asta, când nu ne putem antrena.”

Kate Sowers: „Când eram mică visam să joc în NBA, pentru că nu exista WNBA. Acum nu vorbim de fotbal (american) feminin, dar el există. Fetele visează să joace în NFL și mi-aș dori să viseze să joace în WNFL. Le-aș spune să scape de toate stereotipurile. Nu există jucării pentru fete sau pentru băieți. Trebuie să ne corectăm cum vorbim în fața copiilor, pentru că ei ascultă. Să avem atenție la ce cuvinte folosim, să fim inclusivi, să schimbăm narațiunea.”

Înotătoarea olimpică Katie Ledecky: „Mă bucur că oamenii ne privesc cu admirație, dar le-aș spune să se uite la alți eroi din societate. Nu vreau să fiu privită ca un erou, mai ales într-un moment ca ăsta, când trebuie să le oferim respect mai ales medicilor, cercetătorilor, celor din prima linie. Suntem cu toții o echipă în asta.”

Împarte cu alții acest articol
Abonează-te la newsletter
Cele mai noi
Articole similare
Top Stories
Recomandări
Texte bune. N-am vrea să le ratezi.