Criza actuală e un dușman întunecat pentru mintea sportivilor. Sfaturi despre cum pot depăși această criză

Ciocnirea dintre pandemia de coronavirus și sport a produs una dintre cele mai mari crize pe care întreaga comunitate sportivă – de la sportivi, antrenori, părinți, public și media – a trăit-o vreodată. Pierderile erau, firește, inevitabile. Impactul financiar a fost aproape imediat, adus de anularea sau amânarea competițiilor sportive.

Însă  a mai apărut un efect, poate chiar mai periculos, ale cărui urmări s-ar putea să se vadă chiar și după ce această criză se va sfârși: impactul pe plan mental.

De nicăieri, sportivi obișnuiți o viață întreagă cu o activitate fizică intensă și cu deplasări la competiții sportive în diferite colțuri ale lumii sunt acum forțați să spună stop, să se izoleze și, cum se întâmplă în cazul multora, să se vadă fără venituri asigurate. (Cel mai relevant exemplu e cel al tenismenilor, care nu au contracte, și ale căror venituri depind exclusiv de performanțele pe care ei le obțin în competițiile la care participă). 

Efectele izolării asupra psihicului sportivilor

Incertitudinea în care trăim riscă să aibă repercursiuni la nivel mental pentru mulți sportivi, în principal pentru că lipsește controlul: nu se mai pot antrena, nu mai pot călători, nu se mai pot menține într-o formă fizică rezonabilă. Nu-și mai pot face meseria, în esență. Asta face loc dubiilor și gândurilor negative (sunt îngrijorați cu privire la viitor, își pun întrebări, se tem). Iar de aici și până la instalarea anexietății ori a depresiei mai e doar un singur mic pas, lucru dovedit recent într-un studiu făcut de Organizația Internațională a Fotbaliștilor Profesioniști (FIFPRO) și Amsterdam Medical Centers.

Studiul a intervievat peste 1.600 de fotbaliști profesioniști (femei și bărbați) din țări care au impus carantina ca măsură pentru oprirea răspândirii coronavirusului. 

Rezultatele arată că procentul fotbaliștilor profesioniști care raportează simptomele depresiei s-a dublat după apariția coronavirusului, iar 22% dintre fotbalistele intervievate au raportate simptome de depresie, în vreme ce 18% au declarat că trec prin stări de anxietate. În cazul fotbaliștilor, studiul arată că 13% au raportat simptome de depresie, o cifră aproape de trei ori mai mare față de cum arătau lucrurile înainte ca majoritatea competițiilor sportive să fie suspendate.

“Aceste cifre ne arată că există o creștere accentuată a jucătorilor care suferă de anxietate și depresie de când coronavirusul a închis fotbalul profesionist, și mă tem că acesta este și cazul întregii societăți. În fotbal, dintr-o dată, sportivii trebuie să facă față izolării sociale, suspendării vieții lor profesionale și îndoielilor cu privire la viitorul lor. Și este foarte posibil ca mulți dintre ei să nu poată facă față acestor schimbări”, explică Vincent Gouttebarge, medicul-șef al FIFPro. 

Un alt aspect important în această perioadă pentru sportivi este consumul de energie, care este și va rămâne redus o vreme îndelungată. Mai mult, izolarea le reduce spre minim activitatea fizică, dar și motivația pe care ei o primesc de obicei din exterior (antrenori, psihologi, rivali, condițiile de competiție, fani). În schimb, ei sunt așteptați acum să-și țină greutatea în control, respectiv să fie pregătiți mental și fizic pentru un consum chiar mai mare, atunci când competițiile se vor relua – din cauza supraîncărcării calendarelor.  

Ce pot face sportivii pentru a putea depăși această perioadă și cum pot răspunde eficient acestei crize? O scurtă sinteză a sfaturilor oferite de psihologi sau de publicații de specialitate 

Mai mulți sportivi, dar și platforme online de specialitate au abordat acest subiect, nuanțând cum ar trebui să răspundă sportivii acestei situații, asupra a ce ar trebui să se concentreze și cum să gestioneze această criză cât mai bine. Sportivi mai experimentați precum Giorgio Chiellini sau Lucy Bronze îi îndeamnă pe toți cei din sport să se sprijine reciproc și să țină legătură permanent prin telefon sau internet, sau să vorbească deschis despre problemele sau gândurile pe care le au cu persoane de încredere.

Iar Michael Phelps, care știe pe pielea lui ce înseamnă să te confrunți cu depresia, a spus că se teme pentru sănătatea mentală a tuturor sportivilor care se izolează și s-a oferit să ajute cu experiența sa. „Nici nu-mi pot imagina prin ce trec sportivii acum. Orice pot face să-mi ajut prietenii, dar și pe ceilalți care vor să-și împlinească obiectivele, o voi face. Sunt disponibil la orice oră. Sănătatea mentală e mai importantă ca oricând acum. Sper că toți au grijă de ei”, a spus cel mai decorat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice (28 de medalii, dintre care 23 de aur).

Într-o campanie, FIFPRO îi sfătuiește pe toți sportivii “să-și păstreze mintea ascuțită” (Keep your mind sharp) și ii îndeamnă ca atunci când mintea le e invadată cu gânduri care mai de care mai catastrofice să se gândească la toate provocările dificile pe care le-au avut de depășit în trecut. 

Principalele sfaturi oferite de psihologii care lucrează cu sportivi se referă, în mare parte la răbdare, reziliență și comunicare – sfaturi aplicabile tuturor persoanelor, nu doar sportivilor. 

* Vorbește despre problemele pe care le întâmpini. Identifică persoanele în care ai încredere sau care simți că te pot sprijini și cere îndrumare; rămâi în legătură cu antrenorul și coechipierii tăi prin intermediul mesajelor, a rețelelor sociale.

* Continuă să te antrenezi, chiar dacă există limite. Păstrează distanțarea socială și recomandările generale, dar continuă antrenamentele până la un anumit grad. Folosește timpul nou pe care-l ai pentru a te odihni și recupera, pentru școală sau pentru alte activități noi.

* Întreabă-te mereu „de ce?”. Chiar și fără a fi implicat într-un concurs sau competiție, amintește-ți de fiecare dată de ce ai început acest sport, de ce îl practici, de ce te antrenezi și asta o să te ajute să rămâi pozitiv și motivat, în timp ce te adaptezi restricțiilor și contextului actual. 

* Pune-ți mereu întrebarea: mă ajută în vreun fel îngrijorarea sau gândurile negative să previn ceva?

* Nu încerca să găsești o rezolvare a acestei probleme, pentru că deocamdată nu are o soluție.

* Concentrează-te pe aspectele fizice și mentale. În tot acest timp, îți va fi mai ușor să îți îmbunătățești flexibilitatea, forța și mentalitatea. Explorează diverse opțiuni de antrenament virtual prin diverse aplicații și programe care vă permit chiar să concurați împotriva altor persoane (Strava, Zwift, Garmin).

* Privește imaginea completă de fiecare dată. Covid-19 provoacă probleme mult mai mari în întreaga lume decât anularea anumitor competiții sportive.

* Folosește această perioadă pentru a identifica anumite spații la care crezi că mai ai de lucrat. Caută-le, concentrează-te asupra lor, dezvoltă-le și consolidează-le.

* Folosește acest timp departe de sport pentru a-ți echilibra viața. Concentrează-te asupra școlii, bucură-te de anumite lucruri pe care le-ai neglijat pentru că nu aveai timp înainte de criză, încearcă ceva nou și diferit.

* Încearcă să vezi în această criză o oportunitate de a deveni mai puternic din punct de vedere mental, astfel încât atunci când totul va reveni la normal, să culegi roadele.