Adi Vasile: „Țintim locul 1 în ambele competiții. Până acum ne-a ieșit, iar asta nu face decât să ne oblige”

Înaintea victoriei lui CSM București cu Bietigheim, succes prin care CSM și-a asigurat prezența în sferturile de finală ale Ligii Campionilor, l-am întrebat pe antrenorul Adrian Vasile cum își explică progresul pe care echipa lui l-a reușit față de sezonul trecut: ce au făcut bine în ultima vreme, care au fost mișcările esențiale pentru saltul din ultimele luni și, în fine, cum a ajuns CSM să fie considerată cea mai în formă echipă din handbalul european?

Cu o singură înfrângere în primele 11 meciuri din Champions League, respectiv locul 1 într-o grupă în care doar Vipers Kristiansand, câștigătoarea precedentelor două ediții, a putut ține aproape, CSM a fost prima echipă calificată în sferturi. În plus, CSM București conduce – după un singur egal și 12 victorii -, și în campionatul României, unde adversare ca Rapid, Bistrița sau Râmnicu Vâlcea joacă și ele un handbal foarte bun.

Și asta pe fondul câtorva meciuri grozave, în care mai toate jucătoarele au demonstrat o creștere semnificativă: Cristina Neagu, care a atins borna celor 1.000 de goluri în Liga Campionilor, nu e departe de cel mai bun nivel al ei; Crina Pintea și Emilie Arntzen sunt excelente și-n ofensivă, dar și-n centrul apărării; Elisabeth Omoregie și Grace Zaadi completează o linie de nouă metri foarte stabilă și creativă; extremele, cu Siraba Dembélé în prim-plan, au oferit până acum multe motive de bucurie fanilor lui CSM; iar portărița Marie Davidsen a făcut și ea un important salt de nivel față de sezoanele trecute.

Altfel spus, lucrurile par să meargă cum trebuie pentru CSM București.

„Aratăm bine și, sigur, jucând așa, se consolidează încrederea și un sentiment de învingător – e important“, ne-a confirmat Adi Vasile, antrenorul unei echipe care anul trecut și-a ratat probabil obiectivele și din cauza lipsei de încredere. Ce s-a schimbat în bine, cum a ajuns CSM să câștige meciurile importante pe care sezonul trecut le pierdea pe muchie, deși nu juca tocmai rău?

„Din punctul meu de vedere, primele explicații sunt foarte clare și obiective: țin de calitatea echipei cu care am început acest sezon. Știam că în sezonul trecut eram – și numeric, și valoric – într-un dezechilibru; și, din păcate, atunci când au apărut primele accidentări, asta s-a văzut și mai clar. Mai ales în turul campionatului trecut. Însă anul ăsta cred că am început cu o echipă mult mai bună, cu un lot mult mai bun. Și lucrul ăsta a contat.“

Într-adevăr, senzația e că CSM a păstrat un nucleu solid în ultima vreme. Lotul pare dens, sunt soluții multiple pe cele mai multe posturi. L-am întrebat pe Adi Vasile despre transferul coordonatoarei Grace Zaadi și readucerea Crinei Pintea la echipă, două mutări care s-au dovedit foarte importante. Mai ales din momentul în care centrul naționalei Franței a început să își găsească locul în angrenajul lui echipei.

„Când un conducător de joc schimbă echipa, adaptarea lui într-un sistem se face mai greu decât la o extremă. Pentru că ea trebuie deja să se conecteze cu absolut tot, cu stilul nostru de joc, cu ce anume ne dorim, și atunci e nevoie de un timp suplimentar pentru a se poate pune în folosul echipei. Și cred că pentru asta am avut o strategie diferită în sezonul acesta, în ceea ce privește modul cum foloseam în antrenamente acțiunile de joc. Am încercat să mergem pe principiul – și încă o facem -, ca în fiecare zi să alegem cât mai puține acțiuni, poate două sau trei acțiuni pe antrenament, și să le repetăm pe alea atât de mult, încât la un moment dat să se creeze acele automatisme, și jucătoarele să se simtă între ele și să își caute soluțiile în teren.

Asta a fost ideea pe care am mers și cred că a ajutat un pic mai repede la integrarea liniei de 9 metri. Sigur, și cu schimbarea pivotului, cu revenirea Crinei (Pintea), care a fost foarte importantă. Și cred că se vede și o îmbunătățire, dar și o modificare, dacă ne uităm la primele trei meciuri de Liga Campionilor și le comparăm cu următoarele trei meciuri de Liga Campionilor și perioada de acum.”

Victoriile îți dau putere interioară și încredere, sunt foarte importante când se înlănțuie. Ele transmit și un semnal puternic în exterior: devii echipa pe care lumea vrea – cu și mai mare dorință – să o învingă

Pe lângă un lot mai bun, Adi Vasile spune și că echipa din spatele echipei e mai performantă: „Cred că stabilitatea din spatele echipei contează și a contat și ea foarte mult, pentru că ne prezentăm ca un tot unitar. Și, așa cum se spune întotdeauna, e nevoie de o echipă puternică în spatele unei echipe care joacă bine.“

El spune că toată lumea contribuie la succesul echipei, de la primul om care face curat în sală, ca ei să aibă o calitate bună la antrenament, până la fiecare angajat al clubului. „Așa că astea ar fi primele două explicații ale progresului nostru. Iar a treia, eu cred că avem și un sentiment foarte mare de răzbunare și de foame de rezultate, care vine din trecut; și cred că și de acolo am câștigat până la acest moment niște procente importante.“

De unde vine echilibrul acesta într-un club recunoscut mai degrabă pentru lipsa de stabilitate și predictibilitate a conducerii? Cât de mult contează aportul adus de Cristina Vărzaru și Vlad Enăchescu, veniți în vară pe posturile de team manager, respectiv manager operațional al secției de handal?

„În general, cred că există o chimie bună în club în momentul de față. Avem un ambient foarte bun de grup; s-au așezat multe lucruri într-un context de orientare doar către muncă. Și într-un mod plăcut, într-un vibe pozitiv. Pe de altă parte, numeric și valoric, echipa de management a primit – în Cristina Vărzaru și Vlad Enăchescu – doi oameni foarte importanți, cu multă educație în spate, cu multă valoare în ceea ce privește munca și mesajul pe care îl transmit. Iar lucrurile astea se simt instant la o echipă”, spune Adi Vasile, care încă își amintește că-n precedentul sezon de Liga Campionilor, CSM a pierdut patru meciuri la un gol diferență, de câteva ori la ultima aruncare a adversarelor. Și apoi a pierdut la fel și-n meciul din sferturile de finală.“

Crede că și anul trecut echipa lui a fost „foarte aproape în multe momente de a fi wow„, însă le-a lipsit consecvența. „E nevoie de puține lucruri făcute în direcție bună ca să apară schimbările în bine. Dar acum îmbunătățirea se simte, e foarte vizibilă.

Un alt plus pentru CSM a fost adus de Cristi Fota, mental coach-ul cu care Adi Vasile și jucătoarele României au lucrat și la echipa națională, iar acum lucrează și la club. „Într-o echipă, fiecare trebuie să aducă un plus. Și nu spun vreun mare secret, pentru că dacă vă uitați la toate echipele de succes din lumea asta, toate au un staff în care fiecare are rolul și contribuția sa. Cristi lucrează cu echipa zi de zi, este prezent la fiecare antrenament – fie că e de forță, de handbal, sau dacă mergem pe stadion să alergăm. El monitorizează din afară ce vede în teren; și pe jucătoare, și pe noi. Pe la altă parte, are câteodată ședințe de grup, și tot timpul își planifică ședințe individuale cu jucătoarele. Iar eu cu el avem, de asemenea – câteodată înainte de meci, alteori după meci sau când simțim că e nevoie de ceva, când vedem că, hai să spunem așa, în ghilimele, că arde ceva, – discuții punctuale despre ce anume vedem și ce anume se întâmplă în teren. Deci și Cristi vine, în mod sigur, cu un plus în mersul nostru de până acum, așa cum toată lumea o face.”

Adi Vasile spune că are avantajul să se poată consulta și cu Iulia Curea, antrenoarea sa secundă, și cu ceilalți oameni din staff: „Avem un avantaj, ca antrenori, prin faptul că eu sunt de foarte mulți ani aici, și la fel Iulia, care a făcut această tranziție de la a fi jucătoare – încă de la începutul proiectului CSM București – la partea de antrenoare. Așa că avem o relație strânsă cu jucătoarele și cu vestiarul. De multe ori, simțim și noi imediat un trigger emoțional, atunci când se întâmplă ceva în echipă.

Dar trebuie să fii tot timpul atent în moment, ancorat foarte bine. E poate unul din sfaturile foarte bune pe care le-am primit în viața asta. Pentru că așa e când lucrezi cu oameni: lucrurile se pot schimba repede, pot interveni lucruri noi, mici modificări sunt tot timpul și trebuie să fii atent. Iar procesul dintre meciuri este unul care foarte rar are timpul necesar; de multe ori ai două sau trei zile în care trebuie să descarci ce s-a întâmplat în meciul trecut, trebuie să te reconectezi pentru ceea ce urmează în meciul următor, trebuie să rezolvi anumite situații și să anticipezi anumite lucruri. Și ești un pic la foc automat. Focul ăsta automat, dacă îți place nivelul ăsta înalt, trebuie să fie natural și normal, pentru că de asta are parte toată lumea. Și nouă ne place, suntem un pic adrenaline junkie câteodată. Ne place așa și cred că și nouă, ca echipă, ne convine când avem meciuri multe, unul după altul; ni se potrivește ritmul ăsta alert.”

Cum face să păstreze echilibrul – și forța echipei – de acum? Și cum poate echipa să-și planifice (sau prelungească) vârful de formă pentru partea de final a sezonului?

„Contează mult experiența. Te ajută când trec anii, când trec încercările peste tine, te ajută și ca antrenor, și ca jucător. Și suntem foarte conștienți de momentul pe care îl avem”, spune Vasile, care crede că meciul recent cu Odense – un spectaculos 40-31, poate cel mai reușit joc al sezonului – a venit ca o reconfirmare a altor meciuri bune de până acum.

„Și este foarte important să poți să-ți reconfirmi lucrurile bune. Mai ales că am avut o săptămână foarte complicată înaintea meciului cu Odense, pentru că nu mai dădusem de un adversar puternic, cu adevărat puternic, de ceva timp – de o lună și un pic. În perioada asta ne propusesem intenționat o scădere a formei sportive, pentru că dorința noastră era să fim din nou într-un vârf în perioada asta. Dar nu știi niciodată dacă ai făcut totul perfect ca să-ți și iasă lucrul ăsta. Și s-a acumulat niște tensiune înaintea meciului; am avut o săptămână muncită, care a trecut foarte puternic prin noi. Ne-a făcut să transpirăm serios toată săptămâna aia și, sigur, când se încununează cu un astfel de meci, simți practic că totul merită, că procesul are o logică și se leagă totul bine. Altfel, da, suntem conștienți că în momentul de față nu se pune în joc nici o medalie; medaliile se dau la sfârșitul sezonului.”

Antrenorul simte că atât „foamea de rezultat”, cât și experiența mai mare – și a antrenorilor, dar și a jucătoarelor – îi face să fie foarte bine ancorați în prezent. „Și să nu ne mulțumim cu prezentul, pentru că poate să fie o capcană foarte mare. Fiecare zi la antrenament contează. Până acum ne-a ieșit, iar asta nu face altceva decât să ne oblige.”

În condițiile astea, l-am întrebat pe Adi Vasile dacă în interiorul echipei se discută deschis despre obiective?

„Da. Obiectivul nostru foarte clar este să țintim locul 1. Sigur, în ambele competiții, pentru că ambele sunt importante. La începutul sezonului, în prima discuție pe care am avut-o, ne-am zis că ținta noastră trebuie să fie calificarea în FINAL 4 și câștigarea titlului în România, pentru asta suntem aici. Trebuie să învățăm din ce ni s-a întâmplat în trecut, pentru că micile detalii, cu cât încerci să le faci mai bine pe tot parcursul anului, cu atât își vor găsi mai bine corespondentul la final. Norocul îți vine dacă mergi pe drumul corect până atunci. Și am vorbit întotdeauna de locul 1. Am întărit asta și după meciul cu Vipers – chiar dacă am plecat de acolo cu înfrângere -, și în mintea noastră a fost că trebuie să ne întoarcem și trebuie să țintim locul 1. Întotdeauna am vorbit despre asta. Și despre asta vorbim și în momentul de față.”

Citește și partea a doua a interviului cu Adi Vasile

Fotografii: Sport Pictures