Naționala României tocmai a aflat ceva despre ea. Cu ce rămânem după victoria împotriva Spaniei

Mai întâi a fost Slovenia, surpriza care a reușit să ne arate câteva lucruri despre echipa și nivelul României. Acum a venit Spania, care poate completa imaginea despre naționala noastră, această echipă „care are ceva special“. Așa a spus Ambros Martin, imediat după jocul în care apărarea, spiritul și încrederea grupului au devenit evidente.

Or, dacă ne gândim că până acum două zile nimeni (din afara staff-ului) n-ar fi putut să spună, cu mare siguranță, care-s puncetele tari și care-s punctele slabe ale echipei, avem acum un reper – oglinda care nu te arată nici mai slab, nici mai grozav decât ești.

Există claritate și încredere (în sistem)

Disciplina tactică (sau ordinea, dacă preferi) a fost primul lucru pe care l-a subliniat Ambros Martin după Slovenia: „știam ce jucătoare și ce situații trebuie să acoperim cu echipa Sloveniei. Chiar și când au înscris, am continuat să facem ce făceam și am avut răbdare să ne vină momentul. […] Am crezut în noi, am fost foarte disciplinate cu sistemul, am respectat tactica. Din primul moment până la final.“

Acum, după Spania, va putea adăuga și alte elemente acestei imagini liniștite pe care o afișează echipa lui chiar și-n momentele decisive în care meciul alunecă când într-o parte, când în cealaltă. Așa a fost și cu Spania.

Intrată la cabine cu un 9-7 mai potrivit pentru minutul zece decât pentru pauza dintre reprize, România a semănat – și cu ajutorul Yuliyei Dumanska – mai mult cu Franța lui Olivier Krumbholz decât cu echipa care a primit 28 de goluri de la Slovenia, cele mai multe din zona centrală și din mâna Anei Gros.

Numai că handbalul e un joc alunecos, și tot ce construiești într-o repriză întreagă poți pierde în două-trei minute. Dovadă, Spania a revenit pe parchet ca și cum nimic nu s-a întâmplat, a marcat trei goluri fără să primească și a încercat desprinderea. Poate că ar fi reușit-o la 14-12, când Dumanska a scos de pe semicerc, a lansat contra și, două secunde mai târziu, în loc de 15-12, s-a făcut 14-13. Dar modul în care echipa a continuat să-și vadă de treabă, la fel ca în meciul precedent, dovedește că există și planul, dar și încrederea în el.

Există spirit și camaraderie

„A fost dificil la început, și în repriza a doua, când Spania a întors din nou scorul. A fost greu din punct de vedere psihic, dar am rămas puternice, calme. Nu știu, e ceva cu echipa asta, e ceva special. Un exemplu clar e că în ambele meciuri, cam în aceleași circumstanțe, echipa n-a cedat niciun moment și a continuat să lupte până în ultimul moment. Un alt exemplu clar e Cristina Florianu: după ce s-a lovit, a zis că vrea să joace, vrea să ajute. Este un exemplu mai puternic decât dacă jucăm bine sau nu, dacă câștigăm sau nu. Spiritul echipei ne dă puncte importante pentru viitor”, a spus Ambros Martin după Spania.

Cum faci rost de acest spirit? Sunt detalii minuscule care pot produce efecte importante.

De pildă, se spune că-ți poți da seama de buna (sau proasta) atmosferă dintr-o echipă de handbal doar ascultând-o vorbind în apărare. Grupul ăsta vorbește din nou tare și mult, jucătoarele comunică mereu și le auzi din tribună: se anunță când predau sau preiau pivotul în marcaj, țipă una după cealaltă dacă extremele intră în circulație și, în general, nu tac deloc. Rezultatul? Echipa s-a legat rapid și există acum o energie aparte, la care participă toate jucătoarele.

Crina Pintea, declarată cea mai bună jucătoare a meciului cu Spania, spunea tocmai asta: e fericită că face parte dintr-o echipă care devine tot mai puternică de la meci la meci. Iar în meciul cu Spania, a simțit din plin forța grupului. „Simt echipa, simt ce ne dorim, de când am început să ne pregătim ne-am susținut tot timpul una pe cealaltă. Chiar e foarte important în momentele grele să ne susținem una pe cealaltă, asta s-a văzut și azi. Am fost conduse și ne uitam în ochii celeilalte și simțeam că ne susținem și ne transmiteam forță și energie și asta e foarte important pentru noi.”

Într-un turneu lung și curios, în care primul meci eliminatoriu cântărește mai mult decât toate meciurile din grupă la un loc, energia asta poate conta mai mult decât forma individuală sau prospețimea fizică. Dar nimeni din aceast grup nu discută despre ce va fi să fie. În schimb, toată lumea  – de la jucătoare până la staff-ul tehnic – se întoarce repede la refrenul acestui Mondial: „nu ne gândim mai departe de meciul următor. Cel mai important meci e următorul.“ E rândul Angolei, joi.

This is how it looks like after the 3⃣rd matchday! ???? Already 6⃣ teams qualified for the round of 1⃣6⃣! Who will join them after the fourth matchday? ???? #Germany2017 #simplywunderbar | @rushandball | @NORhandball | @rssrbije pic.twitter.com/4gX85nuNKS

— simplywunderbar! (@simplywunderbar) December 6, 2017